Singing Nest

 

Adamsnestwsc

 

Sâmbătă seara de București pustiu. În loc de Vamă am preferat un concert la Clubul Țăranului. Urma să văd primul live in București al ieșenilor de la Adam’s Nest în deschidere la We Singing Colors. Mă felicit pentru decizie. O dată pentru că am întâlnit mulți oameni dragi pe acolo, apoi pentru că am dat și o semnătură pentru campania Fără penali în funcții publice și, nu în ultimul rând, pentru o experiență de concert pe care încă o mai am cu mine.

I-am gasit emoționați pe Răzvan și Vlad. Norml, cântau departe de cuib. Cu toate astea au avut fani în sală! Farmaciștii lui Răzvan ;). Apropos de asta cu facultățile, pentru ei anul ăsta e anul ăla cu multe examene așa că le va fi greu să combine asta cu avalanșa de invitații de concerte care-i așteaptă. Vă aduceți aminte că ei sunt pariul meu pe anu’ ăsta, nu 😉 !?

Au început liniștit, semi-acustic cu So far și That dress. Cam așa a fost și povestea pieselor lor. Majoritatea s-au născu acustic, în cuib, da’ la proba electrică au trecut provocarea distorsului și au intrat într-o noua etapă. Pe nou lansatul lor EP toate apar în varianta asta electrică. EP-ul cu piese de femei sau orașe :). Îl puteti asculta și pe bandcamp. Tot de aici îl puteți și cumpăra sau dona pentru susținerea cuibului 😉

https://adamsnest.bandcamp.com/album/adams-nest-adams-nest-the-ep-2018

 

Viktoria e singura piesă în limba română, singura pe care apare și vocea lui Vlad și care sună tare bine. Poate explorează mai mult potențialul limbii române, zic.

Au baleat un spectru sonor larg, de la folk la post rock și nu știu la ce se pricep mai bine, la acordurile blânde din Karen sau la distorsul power de pe Warsaw? Ideea e că ai ce alege după mood-ul inimii. Gaz Commbes cu Matador a fost singurul cover, o noutate pentru mine.

N-au fost multi spectatori, poate vreo 50, da’ au reusit să-i cheme la un bis neașteptat pentru ei. Mă întreb dacă a fost primul bis din cariera lor :)?Sfatul meu e cât mai multe live-uri si, poate, încercată și o versiune mai extinsă, cu bass de exemplu. Keep on nesting, guys!!

Pauză scurtă și intră We Singing Colors în formula așezată deja cu Roxana, Andrei și 2 x Cosmin :). Party is on!

Cu dans, cu fluierat, cu bătut din palme. S-au întors cu chef de la ceva cântări din Bulgaria. Au prestat piese din ambele albume, Made of Wool, Made of Heavy Metal și Lone Learner . Tre’ să menționez că îmi place cum s-au integrat cei 2 Cosmini. Pe Hunger iese nebunia din tobarul Cosmin Dumbravă și bagă floricele prin cinele. Cosmin de la clape se joacă de-a saxofonu’ pe Say your mine. Mi-au cântat și Cântecul de seară, că fără el nu-s satisfăcut :). Got to get up slowly, You’re not the only fool in this town sună a dedicație pentru toți cei care au preferat orașul gol și liniștit unei aglomerații de la munte sau mare. Merge, da’ finalul cu sărit de pe scenă și dans cu spectatorii a fost pe Out of the City ;). Invitație? Dorință? Eu știu sigur că am făcut alegerea bună ;).

Sacoşa cu prospături #18

Na că sacoșa a ajuns la majorat 😛

18_18th_birthday_18_years_old_canvas_lunch_bag.jpg

 

Robin and the Backstabbers în/îm/pre//ună Ce titlu complicat, ce versuri de ne-au băgat pe toți în debate-uri pe la terase, “E aşa frumoasă viața, de ce s-o iroseşti trăind!“, ce clip început cu mult înainte ca piesa să fi fost. Şi totuşi barca albă e singură …

Dl. GoeRulez Piesa mea favorită de la trupa asta are în sfârşit clip!! Le-a luat mai mult, da’ uite ce-a ieşit! Groovy blues rock cu versuri post breakup. Clip făcut cu buget mic şi efect maxim. Te trage în atmosferă… “De fiecare dată când rulez mă gândesc la tine…

Moonlight BreakfastBelieve Electro soul cu ceva beat şi un clip minimalist. Bun, dar nu cea mai reuşită piesă d-a lor. Da’ vocea Cristinei …

Adam’s NestStockholm    Pariul meu pe anu’ ăsta a scos primul lor clip. Unu’ twisted, da’ interesant. Vă pune imaginația la încercare. Câmpineanu, Victoriei, Amzei, o pădure… Ia băgați ochiu’!

P.S. Sâmbătă la Clubul Țăranului aveți ocazia să-i vedeți în, cred, primul live din Bucureşti în deschidere la We Singing Colors

SPAM Ultimul cântec pentru ea     Folk pop rock cu un munte de melancolie. Lansat de curând în Quantic. Un cântec despre closure, un cântec despre mers mai departe, un cântec frumos. Videoclip simplu, cu mult alb şi negru şi cu mult feeling adus de Marius Manole.

Am mai zburat un pic…

Anul trecut, tot în Expirat, la aceeaşi dată făcea ochi primul album Eyedrops, Prezent pe numele lui. Am fost acolo. Acu’ la tăiat de moț puteam io să lipsesc :)!?

Cu ocazia asta l-au relansat. Aceleaşi piese, dar un nou look. Şi ce look! Ediție aniversară, black stylish, cu o inimă made by by Dragoș Strat, noul chitarist, o inimă care m-a halucinat tot show-ul de pe zidul din spatele scenei. Foarte mischteau! La fel ca și cele 13 inimi de pe tricouri, de pe etichetele de bere, cele 13 inimi ale fiecărei piese în parte. Băieții ăștia pun INIMĂ în muzica lor! Ediția asta a albumului marchează și începutul unei colaborări cu VRTW Artists. Dacă e cu calitate îi urez să-i fie de bine și mult.

N-am apucat sa notez mai nimic pentru că muzică, prieteni, emoții. Da’ tot am remarcat deschiderea sibienilor de la The Noise, o noutate pentru mine, care s-au descurcat tare bine. Câteva cover-uri, dar și piese d’ale lor. Un sound indie-brit pe care aș vrea să-l mai aud. O ieșire din scenă pe un instrumental bestial.

La Eyedrops s-a umplut sala, vreo 300 și de spectatori, majoritatea cunoscători de versuri așa că s-a lasat cu valuri pe sub piele la Ecou, Mai stai, Acum Nicicând și ce-o mai fi fost.

Am remarcat și câteva piese care țin de un alt registru, mai energic, probabil, piese de pe un nou album anunțat de Paicu pentru 24 Aprilie 2019 ;). Diferența de stil între Prezent și ce urmează, un nou chiarist în trupă, a făcut ca, uneori, să apară niște microfonii sau saturări de sunet, da’ cine să se plânga d’asta. De fapt cred că tot bis-ul a fost de pe ce va urma 🙂

Sunt curios ce videoclip mai scot de pe albumul ăsta – sper să fie la Mai stai – și ce picături surpize se pregătesc pentru ochiul nostru interior…

Sacoşa cu prospături #17

Bă băeț’! Asta nu mai e sacoşă, e deja valiză 🙂

 

 

OCSVorbești în somn  Piesa de mesaj și super clip! Dan Amariei e un fel de Frankenstein under construction prin care curg mesaje de facebook, informații din big data lake și, bineînțeles,  muzică :). Mă bucur că-și păstrează inspirația și *oaiele ;).

 

Jurjak Vântul  Electo-blues-rock și voce cu mister de Mister Jurjak ;). Clip filmat în Dianei 4 foarte bine montat, filmat, gândit. Parcă are ceva din atmosfera lui von Trier. Fain că recunosc  și oameni cunoscuți prin el ;).

 

Moon MuseumColac peste pupăză Partea a doua a poveștii de ură și cafteală între Oigăn și Vladimir Proca (prima e Vârful cu Dor în caz că n-ați urmărit blogu’ ăsta), acum versiunea de iarnă, în care continuă întrepătrunderea abisală între western și SF, o propedeutică parcă pentru ce va să vie ;). Iar o piesa în limba română, iar schimbări de sonorități ca de la maeștrii, iar voce Ami Crișan divină, iar îmi place :).

 

Balkan TaksimCapra Piesa este o interpretare personală după melodia marelui cobzar Marin Cotoanță. Clipul e din show-ul lor din Control. Electro-doină pe care-ți vine să te tot învârți.

 

Melting DiceScrisoare  De pe recent lansatul album Cord Cablu Creier. Alt clip bine filmat. Mă bucur că au ales piesa asta si ca le-a ieșit așa bine. E preferata mea de pe album ;).

 

 

Sacoșa cu prospături #16

Sacoșă de prin București…

sacosa_cu_imagini_din_bucuresti_1

 

 

Basska feat Bean MCÎn orașul meu   Nou intrata trupă în satul Subcarpați iese cu un dub-ska pe care avem și vocea lui Bean. Tare piesa! Un manifest despre locuirea în București. Clipul filmat prin București și Expirat. Îmi place drumul pe care au luat-o.

Jack of all trades – O oră din viața mea  Câmpinenii revin cu clip și piesă nouă lansate în J’ai Bistro. Același rock alternativ melancolic, cu versuri inspirate din ce ți se întâmplă ție într-o oră. Clipul e fimat și el tot prin București, Cismigiu, Izvor, prin barul Centru, pasajul Victoria, chiar și imagini de la un protest din fața Casei Poporului.

FiRMA Prietene imaginar ( Deșteptarea Primăverii)  Piesa este primul single de pe albumul inclus în spectacolul “Deșteptarea Primăverii” in regia lui Vlad Cristache, pus în scena la Teatrul Mic dinBucurești. O piesă centrată pe conflictul dintre generații în care cântă live trupa, iar muzica originală este compusă de Daniel Rocca Eu caut bilete deja ;)!

 

 

CrizeMurmur  O baladă alternativ-metal cu accente dramatice și o combinație de voci de efect. Scot numa’ chestii bune băieții ăștia de la revenire ;). Lyric video cu imagini din concertele lor, e chiar bun și ce trebuie. Concerte ceva?

 

Sacoșa cu prospături #15

Yesssssacoșaaaa….

 

yes-tote-bag

 

The Mono Jacks1000 de DA După ce m-a sfâșiat piesa la prima audiție, după ce am văzut lume plângând la lansarea din Fratelli, acu’ mă lovește și videoclipul. N-am ce să adaug. Uitați-vă și traduceți voi pentru voi…

 

Aida și Noi feat great Iliescu Parastas la New Orleans  O epopee balcanică a parangheliei post-îngropare. Amestec de ritm funerar și manele, de Guță și Davorin Popovic, Despacito, Liiceanu și cu Pleșu, ochelarii dă doliu, jmekerie a la Iliescu, tril de la Aida, ritm do Chile Ati via Balkan, bass serios și saxofon de tăiat la vene. Ați înțeles ceva :)? Nu? Ia luați de ascultați!

 

Uniforma Ora rotundă – pop punk sau post punk cu new wave și synth. Și piesa și videoclipul alternează între momente geniale pe video și pe lyrics. Deliberat sau nu, decideți voi. Pentru mine rezulatul e că m-aș destrăbala pe piesa asta și acum caut pe unde mai au cântări băieții ăstia :).

 

Petra Acker  – Thankful  Hai să vă liniștiți puțin cu un jazzy soul, încă o piesă scoasă de Petra & band. Oare urmează o lansare de album?

De-a joaca

Nopțile de fusion au continuat pentru mine tot în Londophone unde m-am bucurat de Interludic. Folclor răstălmăcit de data asta. Piesele bunicilor traduse prin acorduri de jazz, rock, funk sau blues pe armoniile pe care rezonează noua generație.

Destul de multă lume având în vedere vremea de afară și concurența din oraș. Au început la ora anunțată pe eveniment, dar eu i-am prins de pe la probele de sunet și am remarcat easy playing-ul, ușurința cu care se jucau cu piesele.

Joacă hora-n poieniță de la Maria Lătărețu a deschis seara, piesă la care am remarcat o solie de heavy metal foarte bine integrată. Apoi o Cristina de la Azur pe ritmuri funk, Aseară ți-am luat basma, Bun îi vinu’ ghiurghiliu de la Maria Tănase. Folclorul râmăne o sursă inepuizabilă de joacă dacă ai imaginație și talent. Și ei au. La Cine iubește și lasă au concurență mare și de la alte trupe românești. Pe asta au dat și bis-ul Cum ar fi un showcase pe o piesă dată?

Gabi Luncă cu cip ciripul de la Într-o seară la poarta mea a fost și ea prezentă. Ce bine li se intercalează vocea caldă, catifea, cu grifful de chitară electrică! Am avut și o primă audiție intergalactică cu Ionel sau Mai vino seara pe la noi cum zice Ioana Radu, pe ritm de bossa nova: ). Da, a fost si d-asta pentru că, dacă e ludic, joacă să fie! Altă piesă cu care provoacă greii, Până când nu te iubeam a Mariei Tănase, reinterpretată de Pink Martini. Greu , da’ bine ;)!

Am remarcat logo-ul lor nou. Interesant, o restilizare după ceva modele tradiționale? Aștept povestea lui.

Concertul a fost cu strângere de cărți pentru bibliotecile publice din România și s-au strâns ceva. Dacă au adunat și ceva banii din donații cât să le acopere sala pe o lună înseamnă că proiectul merge mai departe și eu mă declar mulțumit :)!