Dl Goe. Trupa, nu schița

Vineri seara, Spotlight, vreme de primăvară cu miros de zarzări prin oraș. Da’ pe mine m-a atras live-ul din subsol de la Londophone al celor de la Dl Goe. Au mai gândit vreo 20 -30 de oameni ca mine și cam asta a fost audiența. Intim și frumos. Aproape că ne-am împrietenit între noi. Eu sigur am găsit câțiva oameni faini ;).

N-a contat pentru ei prea tare și le-a ieșit un gigg pe cinste. Au venit în formula completă 5+1 ( +1 e de la o tipă care a cântat doar o piesă cu ei, dar nu i-am reținut numele), cu toate instrumentele din dotare (pe unele nici nu știu cum le cheamă :)).

Blues, gipsy jazz, smart manele, downtempo, chiar și electro au dat un tribut regelui rock’n’roll chiar de ziua lui. Show-ul lor a avut vreo 15 piese, toate în limba română. Are și un fir epic cumva. Dani , vocalistul, are și rol de povestitor și marcheaza fiecare piesă cu un intro funny. Păcat că nu lasă ceva timp de aplauze între piese, altfel ideea e mișto și leagă bine publicul de experiența transmisa de pe scenă. Cățea, Mereu liberi, La coadă la Mega Image, Bisou sunt doar o parte din ce îmi aduc aminte.

Preferata mea din playlist-ul lor este De fiecare dată când rulez, care va avea parte de o lansare de videoclip în curând ;). Sensibilă piesa, notele funny se cam inundă în sensibilitatea nostalgica a unei povești de dragoste apuse. Sensibil și io, nu :)!? Am avut parte și de o “semi a treia avanpremieră” pentru Kiss and Caress.

O să vină și niste concerte mai electrice în curând și albumul, undeva, cândva anul ăsta

Dl Goe crește!

Sacoșa cu prospături #14

Azi sacoșa e gravă…

bully

 

Omu GnomDe talia detaliului  Încă o piesă mișto de pe nou lansatul album Atenție la neatenție III. Io zic că e cel mai bun album de rap românesc pe care l-am ascultat. Beat cool, minimal, un pian grav și versuri ce te fac să te simți ca un  vierme dacă ești d-ăla de stai pe coadă și nu faci nimic că “Aia e, n-ai csf”. Piesă de ascultat când pleci să bagi un protest că poate se transformă în răscoală. Oare-l bagă ăștia la defaimare? Ce să mai fac, fac, fac când totu e mindfucked…

 

COMA Bine Băieții pun și ei osu’ la proiectul VIDEO CONTENT – Indiscret Social, alături de Fundația Salvați Copii și Cătălin Rulea pe partea de concept și art directing. Și urlă bine Chelemen că poate se aude până acolo în curtea școlii, prin cartiere, poate aud și adulții că bullying-ul taie aripi, omoară vise și spirite înainte de termen. Big up!!

 

 

Fried FriendSecond nature     Un prog-rock electronic, care mă duce cu gândul la Muse, synth-uri interesante și un videoclip care pare fără noimă, dar asteptați până la sfârsit 😉

 

The Different ClassPride Al treilea single extras de pe EP-ul Allow. Timișorenii o ard și ei grav-filosofic pe riff-uri de grooverock. Interesant EP-ul, aștept să-i prind live.

 

 

 

Sacoșa cu prospături #13

Asta e mai chill, mai de vacanță, mai de iepuraș 😀

easterbag

Petra AckerI’ve never been better Un fel de slow funk cu mult jazz prin el, o piesă de chill, optimistă, cu o voce atipică scenei românești. Petra mai are ceva noutăti în curând.

IOANAÎncearcă să mă uiți Poem muzical. Da’ nu la ce vă gândiți voi. E o muzică experimentală de vers și compozitie. Nu știu cine e IOANA, dar vă pot spune că piesa e o producție Linia1 de unde am mai văzut ceva chestii mișto, versurile Eaucontrair, iar clipul un concept Progressive poetry.

IOVA North Debutul muzical solo al Mirunei Iova, un electro-chill produs de Uninvited Artists. Sună bine, îmi place vocea. Urmărim 🙂

Les Elephant Bizarres ft. Kent ArchieSomething in your eyes Un funk-pop-soul cu sonorităti de anii ’90. Chill, da’ nu mă dă pe spate. Clipul e ciudat, plin cu măști de elefanți ciudați mergând prin zăpadă. Nu m-am prins :).

La platane

M-a invitat Mihai Savonea să pun ceva muzică la A Well Lit Room Party în Londophone.

Companie selectă. Laura Brat vocea de la Gray Matters, Ionuț Solescu (Shole) vocea de la CRIZE cu pretenu Dhope, Vlad Enescu ( Vlalala) vocea necunoscută de la Am Fost La Munte Și Mi-a Plăcut 🙂

Asta pe lânga live-ul ska-punkerilor de la Magazinu’ 51.

Cine n-a fost să țină minte că a fost fain și să vină data viitoare. Mai multe nu vă spun 😉

Ete d’aici mi-am ales piesele, 100% underground RO.

Sacoșa cu prospături #12

Metal sacoșa \m/

Linear DisorderThe Blind Race Primul EP al bucureștenilor, lansat prin Ianuarie în Fabrica. O combinație de death metal&core cu multe accente melodice. O trupă tânără, nu cred că au 2 ani de când activează, dar care promite pe scena metalului. Îi puteți vedea live pe 6 Aprilie în Fabrica și apoi pe 11 Mai la Det Open Air la Arene.

We Are NumbersA new dawn Primul videoclip de pe primul lor album ce va fi lansat pe 14 Aprilie în Rockstadt Brașov, adică acasă la ei, și pe 28 Aprilie în Fabrica, București. Ce aud promite bine! Melodic metalcore cu niște tobe drăcești și ceva sample-uri. Videoclip simplu, dar cam cum trebuie, plin de energie. Mișto la minutul 3:01 ;).

Ceva muzică Marți seara în Londophone. Cântă live (ska)-punk-erii piteșteni de la Magazinu’51 și, pe lângă ei, fondul sonor e asigurat de Laura Brat ( vocea saltelelor gri Gray Matters), Șole & Dhope ( vocea din CRIZE / Ionuț Solescu & friend), MC Vlalala ( Vlad Enescu – vocea neauzită din Am Fost La Munte Și Mi-a Plăcut) și subsemnatu’ vocea spectatorului de underground :).

Un eveniment marca A Well Lit Room Promotion.

Voci din underground

Alexu and The Voices Inside. Pare un caz de Spitalu’ 9, da’ nu-i așa. Vocile sunt o combinație materializată de efecte din loop si, în acelasi timp, toți oameni care au ajutat cumva proiectul lui Alex Spătaru. Cam asta am aflat de la gigg-ul brașoveanului de Sâmbătă seara din Londophone. L-am ratat la Sofar București, am prins doar o piesă la Nesemnatii de la Îmi place să Logout cu Bogdan Șerban, dar de data asta am avut un concert întreg.

Neașteptat de multi oameni în subsol la Londophone, cred că vreo 50-60, pentru o voce la început de drum. El, timid, întâmpină pe toata lumea. Nu anticipezi ce urmează. Scena însă îl transformă într-o fiară care te ia si duce în lumea lui. Foarte mișto concertul. Neasteptat de bună interactiunea cu publicul, Efectiv n-aveai cum să nu participi la gigg.

Doar chitară, voce si 2 pedale. Damien Rice like, dar cu personalitate proprie. Piese d-ale lui de pe albumul 23 Minutes of Fame, o piesă nouă lansată de curând Shine, dar și câteva coveruri din care le remarc pe cele după Chris Isaak, MJ. Am remarcat și o colaborare cu Mircea Gabriel Suciu, una dintre vocile dinlăuntru, la 2 piese compuse prietenește atunci când se văd. Mircea trăiește în Londra și asta se aude, are atingerea muzicală din insulă.

Toate piesele sunt în engleza, o engleză bună, doar o piesa a fost în română, Distanțe de la Valeria Stoica, într-o reinterpretare foarte bună.

Întreaga seară a fost mișto. Public cald care a fost cu el cu aplauze și vocile de afară :). Am avut parte și de impro funny cu traducerile real-time al lui Cosmin.

La ce setlist și pasiune are îi trebuie doar noroc să pună ochiu pe le cineva experimentat și atunci nu vei mai intra pe donație la concertele lui :). Până atunci i-am luat CD-ul