S-au dat Zmei în Control. 3

De două ori pe an vin Zmei3 în Bucureşti să scoată flăcări sonore şi să facă sold out. Am reuşit şi eu să mă ard :). Ba la foc mic şi romanțat, ba pârjol delirant.

Super-grupul internațional de cântă în limba română şi stă mai mult prin Germania prestează o muzică aparte. Ei îi spun Rough romanian soul şi nu-i contrazic. Eu aş zice post-romanță, ceva între Maria Tănase şi The Tiger Lillies :). Super-grupul internațional, cosmopolit ia romanța, o scutură de praf, îi face update de tempo şi sound la Balkan.2018, bagă ceva jazz şi psihedelic prin locurile importante şi gata. Pare simplu, nu? Faptul că sunt adunați de prin toate colțurile lumii e topingul (România, Germania, Argentina, Bulgaria şi invitat din Cuba).

Au cântat piese cunoscute (Ach, Rică din Obor, Vreau un bărbat), dar şi piese în premieră de pe viitorul album. Vă spun despre cele din urmă câte ceva. Simt o rearanjare de stil, cu un accent mai puternic pe contemporan. Deci: Dezordine – o piesă mai parangheloasă, da’ cu stil a la Iliescu, de dansat pe ea; Pa – o romanță milenială; Ploaia – piesă de futai pe ploaie de vară; Tu eşti eu – piesa de rezistență a noului album, o piesă-terapie pe care să te iei de piept cu figura paternă; Îți mulțumesc – dedicație pentru cel/cea de lângă tine care de fapt nu e lângă tine ;).

Din ce-am auzit mie o să-mi placă şi mai mult de ei :). N-au scăpat de bis şi au încheiat seara cu bisu ISU Şaraiman ca să-şi facă lumea încălzirea înainte de ieşit în ger :).

P.S. şi after-party în Londohome unde au dat nas în nas cu Via Dacă, Bean şi Afo care băgau improvizație cu stil şi talent. Cumva soarta îi adună pe cei buni la un loc ;).

Sacoșa cu prospături #59

Exquisite!!

lyrics

Gramofone Mr. Government Începem ușor cu un groovy indie rock proapăt lansat în Quantic de băieții de la Gramofone. Eu am auzit piesa asta de ceva vreme și am zis de atunci că are stofă de hit. Nu știu de ce, da-mi aduce aminte de vară 😉 Foarte bună orchestrația!

Jack of all TradesA doua încercare Creștem puțin ritmul și distorsul și ajungem la o poveste personală ( și nu doar a lor). “Dă-ți voie să greșești pentru a putea învăță cu adevărat”. Piesa ar putea fi folosită drept imn al remotivării celor căzuți prin depresii, celor care n-au curaj să iasa din zona de confort și părinților care-și vor copii perfecți. Eu unul o s-o pun printre piesele terapeutice ;).

The CaseMeans to an end Accelerăm cu timișorenii de la The Case care scot și clip la recent lansata Means to an end. Vi-l las aici ca să vă readuc aminte și piesa.

FiRMA Vis cu cai Aici deja ritmul e dat de galopul iabraș (un cuvânt nou pentru mine) din caii lui Leonid Dimov. Alta piesă de pe albumul “Poezii Alese Vol I” la care am avut o reacție epidermică. Habar n-aveam de Leonid, darămite de poezia asta. O metaforă postmodernistă despre viața ca o goană. Genială! La fel ca și punerea ei pe muzică. Ritmul crește și coboară odată cu intensitate versurilor, vocea lui Rocca e ca un ecou lasând originalul cu vocea poetului în prim plan, plus niște efecte sonore ca tușa de final a unei lucrări în grafit. I-am scris lu’ Moșu’ că vreau albumul ăsta sub brad 😉

Alternosfera Lucis Breaking news!! Au stat ce au stat și uite ce-a ieșit! Un răspuns parcă dat peste ani de romanticii rockeri moldavi Luceafărului lui Eminescu. A coborât în jos Lucis și ne-a spart planeta albastră ca să-și găseasca fata. Povestea s-a schimbat. Ce dor mi-era să mă cheme Alternosfera ♥!!

Ține sus cu munca bună

   În ultimul timp explorez posibilitățile Bucureștiului de a se exprima live din undergroundul cartierelor. A fost rândul Trollo Bar de undeva de la intersecția cartierelor Rahova și Carol. O bombă cu ștaif, plină de supereroii Marvel pe pereți, cu o terasă care cred că face toți banii vara. Un spațiu parcă rămas agățat în timp acu’ vreo 20 și ceva de ani și unde doar oamenii au evoluat. Și asta te face să te simți bine acolo. Plus barmanul căruia îi mulțumesc pentru timp, povești și șmecheria de la God Father ;).

Deci am avut ce face până a început cântarea celor de la 20 Secole Vulpe (încă o trupă cu nume funny, după știți voi care 🙂 ).

   Un trio de funk romantic și amuzant, cu ceva rock alternativ, 100% ro adică doar cu versuri în română, toate piesele fiind compoziție proprie. Mai rar așa ceva la o trupă aflată la început. Tot la fel de rar este și numărul de fani, groupies care i-au însoțit acolo. Impresionat. Ori sunt ei foarte prietenoși ori sunt ceva șefi de departamente :D. De aici și dialogul permanent și amuzant cu publicul. Vedeti aici cum a fost.

   De auzit s-a auzit decent, în mare. S-a auzit bassul însă un pic cam tare la unele piese. Ei construiesc un sound mai rar abordat în zilele noastre, unii ar spune depășit, eu spun că și-au găsit nișa. Uneori mi se părea că surpind frânturi din Timpuri Noi (versiunea cu Artanu) sau Vunk. Am reținut piesa Altcineva la care văd ca au și clip lansat de curând ( vezi aici). Ne mai vedem!

Două calde şi-una rece

Mă apucă toamna pofta de jazz. Aşa am decis într-o seară rece de noiembrie să merg să aascult jazz cântat de mileniali. Un cvintet de la secția de specialitate de la Conservator. 4 ei şi o ea la voce care au ales să-şi facă mâna deja cântând prin cluburi. Chapeau! Asta-i prima caldă. Oameni tineri care vin din urmă cu aceeaşi pasiune și talent pentru jazz. Cel puțin aşa simt eu din public.

On the Fly, căci aşa se denumesc deocamdată (n-au nici pagina de FB), au avut un gig din standarde de jazz cum le zic ei. Eu le zic piese bine cunoscute, uşor de recunoscut de un profan :). Vocea ei părea desprinsă de pe discurile anilor ’50, cu tot cu efectul vintage. Mi-a plăcut mult. La fel şi instrumentiştii care au debordat de momente solo şi, poate, impro. Vă las aici East of the sun and west of the moon să vedeți cum a fost. Mi-a ramas în minte și Fotografia lui Jobim.

A doua chestie caldă a fost locul. Trei Bețivi Bar, ex-Frikultur pe la Armenească, Vasile Lascăr 66. Micuț, cozy şi bine adaptat pentru cântări. Au băgat bani şi în antifonări speciale de sunet. O mică scenă improvizată în capătul sălii numa’ buna de cântări intime. Au înțeles că dacă faci evenimente vine lumea. Cum a fost şi aseară, full. Da’ mai vorbim despre asta.

Partea rece e atitudinea publicului, a unei părți a publicului, care nu s-a educat încă în spiritul respectării muzicii, spectatorului și artistului. Nu-i nimic, le mai repetăm până va fi bine :). Discuțiile se pot amâna până după cântare sau, dacă e musai s-o agăti pe gagică cu cunoștințele tale, fă-o în șoaptă. La fel și vânzoleala sau statul cu spatele la scenă. Să nu uit de acel minim suport artist pe care-l putem lăsa în pălărie sau la bar. Nu de alta, da’ s-ar putea ca peste ceva ani să nu mai avem pe cine deranja ;).

Sacoșa cu prospături #58

Sacoșă electrică…

electric city.jpg

 

Marand Acvatic   Asta e luată de la raionul delicatese exotice. Trupă de electronică din București, d’abia înființată, iar asta e prima lor piesă ce ne ajunge la urechi. Un The XX dâmbovițean, o piesă de luat la drum lung și pusă pe repeat.

 

 

Lucia Food chain  Electro soul cu potențial dansant. Eu zic că ar fi interesantă o întâlnire cu Florence ;).

 

 

Imortalia Val veșnic alb   Dark electro wave. Ceva rar pe la noi. Contrastul vocii masculine dark cu cea melodică feminină e ca un Beauty and the Beast muzical. O să aibă concert în Underworld  pe 7 decembrie. Tare curios ce mai au în portofoliu.

Deja Who & Tobi Ibitoye  – Real  Indie pop cu ceva electro prin el și iar cu un contrast vocal el/ea mișto potrivit. Un proiect Uninvited Artists unde se întâmplă multe lucruri faine în ultimul timp.

Sacoșa cu prospături #57

Rock cu surprize 😉

beer.jpg

Contraband XBlind   Metal pur, ca la carte, tocmai de la Piatra Neamț. N-auzisem de trupa asta deși văd că-i destul de umblată fără a trece însă prin București în ultimii ani. Să-i invităm, zic ;)!

Umbra Ce bine-i aici| Live session   Ce bine sună! Piesă melodică, romantic post-rock și versuri de lipit venele la loc. Clip one-shot direct din sala lor de repetiții. Pe când albumul nou, băieți, că nu mai am răbdare :)!

Familia JeffMici și bere ft. Ciocanelli     Piesa iconică pentru această formație are și clip acum ca o încununare a activității de până acum ( He, he cum a sunat asta :P). Stoner prahovean cu cel mai scurt vers din lume, dar care e atât de puternic că-ți lasă gura… bere. Acest clip NU va fi difuzat niciodată la vreo televiziune din cauza oPULEnței carnale și a gesturilor obscene. Mici peste tot: periuță de dinți, colier, risipiți peste capetele lor, dar mai ales panamicu cu care Silviu chinuie corzile 5 minute și ceva. O întrebare rămâne totusi. Unde-i berea? Eu plec să iau un mic :D.

Mes Quins ft. Delia Rock your body     Deci tot cu rock, da :)! De fapt un disco hip hop (cu H aspirat , da!) french style, cu versuri chiar din Hexagon, da’ amestecate cu câteva de pe la noi și titlul în engleză. Ou la la, sună bine Delia! E bine să mai ieși din mainstream, nu ;)?

Toutefois la musique

Într-o seară rece care anunța iarna mi-am luat căldura de la Toutefois pe care i-am prins pentru prima oară live, în The Den Pub. Sub formă de duet, chitară și voce, că le lipsea cajonul, cu un looper din care ieșeau tot felul de sunete ambientale și uneori o percuție în surdină au livrat un jazz/folk/world music de gura sobei. Au avut ceva emoții probabil nu mai cântaseră de ceva timp. În mare piesele lor te plimbă prin toată lumea într-o interpretare minimalistă dominată de vocea Nadinei, o voce cu influențe irish, care cred că putea să cânte lejer fără amplificare. Poate chiar era recomandat.

Au început cu Sara pe deal, un minimal eminescian potrivit cu momentul. Din folclorul românesc au mai trecut pe la Lie Ciocârlie, Paparuda sau Cine iubește şi lasă. Au trecut prin piese mai actuale de la Asaf Avidan, Indila sau Noir Desir, jazz american sau cubanez. (vezi aici cum a fost).

Surpriza și mai plăcută a venit însă de la piesele compoziție proprie din care am remarcat Gastronomie – o piesă mai greu de digerat- și Toate sunt la tine. Au album în pregătire şi cred că va ieși ceva bun. As vrea să-i revăd cu cajon și mai pe indelete. Merci :)!