Sacoșa cu prospături #74

Sacoșa cu schimbări de stil 😉

changeCRIZESă nu mă ai   Mie personal mi se pare cea mai bună piesă a lor din ultimul an. Am tot ascultat-o zilele astea. Ca de obicei, cu versuri de zvârcolit sufletul. Parcă un pic mai mult synth și prog. Duce spre Linkin Park ;). Și cică mai au surprize, da’ le țin pentru concertul din 20 martie din Expirat.

Kings are OverratedNo sun  Trecem la o trupă nouă din electro-pop-ul autohton care-mi place cum a început. Sunt la al doilea single. Farmecul mi se pare venit dinspre vocea de alternativ a lui Ciprian Paroș care se reinventează în trupa asta.

Alexu and The Voices InsideEverlearn    Alexu strikes again. Mi-a plăcut piesa asta de la prima ascultare de prin concertele lui. O piesă în care să te cerți cu tine și să te împaci apoi. Fain dropul de la miezul piesei și cum reușește să reconstruiască momentul. De acu’ are și clip în care alternează peisaje faine, momente de fugă, simbolistică și pe el cântând. Pe astea din urmă le-aș mai fi redus. Dar chiar! When do we ever learn??

Negative Core Project Mare Acidalium   Trupa asta e încă live and kickin’. Chiar dacă mai sunt doar doi și concerte mai rar spre deloc anul trecut, uite că scot ceva nou. Apocalyptic core like.

Dirty ShirtPut it on    Folkcore de la Maramu pe care se poate dezvolta o horă la o nuntă de rockeri. Un videoclip anime funny realizat care-mi aduce aminte de Beavis and Butthead :).

Les Elephantes BizarresSkywalker   Poate cea mai electro piesă a lor. Sună bine, un pic dark & dancy. Îi puteți auzi la Positive Festival pe 16-17 februarie la Berăria H.

 

 

 

 

Metal mioritic

       De la Phoenix încoace o latură a rock-ului autohton s-a tot împletit cu seva noastră mitologică, cu folclorul. Bucovina, Bucium, RIT, E-an-na, An Theos, Ad-hoc, sunt doar cele pe care le-am urmărit eu în ultimul timp. Nu le pot asculta oricând, dar când îmi vine cheful este genul de experiență de suflet. Așa a fost și în Expirat cu BUCIUM la lansarea clipului piesei Zorile.

       Seara a început cu Ohhimark, o trupă româno-franceză de progresive metal. Știam despre ei, dar rara avis, nu-i prinsesem niciodată. J’ai été impressionné, bă băeți :)! Bass cum trebuie, energie, chitară solo și mini-technicus la synth-uri și alte efecte tare dibaci. N-aș zice că erau fix din filmul Bucium, dar au avut partea lor de șou și public. Ia uite aici. Plăcut, notat!

       În pauză am avut ce face pentru că Bucium are grijă de merch așa că am cotrobăit printre tricouri și CD-uri. Apropos de asta, lay-out-ul și realizarea albumului Miorița, cel mai nou album al lor, este exquisite. Bravos! Culori, text, prezentare, o mică operă de artă. Am dat cu drag banii pe el.

       Apoi clipul la Zorile. O baladă metal cu iz puternic mioritic, plină de simboluri mistice, dacice, creștine pe care doar un român le poate prinde. O călătorie ciclică pe sonorități rock și vioară. La fel cu concertul care a urmat. De fapt trupa nu e doar de metal. Uneori e post-rock cu vioară în loc de chitară solo, alteori e folk-rock, dar în marea majoritate a compozițiilor se situează în zona metal rock. Au cântat piese de pe toate albumele. Zalmoxe, Greuceanu, Sorbul apelor, Rai, Maria Doamna și altele. Toate însoțite de visual, asta făcând parte din specificul trupei. Ei acordă un mare rol părții vizuale în experiența numită Bucium fie că e vorba de concert, tricou sau layout de album.

       De auzit s-a auzit decent deși vioara a dispărut pe vreo două piese, iar în fața scenei era cam mult zgomot. Mai în spate aveai șansa să asculți piesa și versurile cam ca în studio. Acolo m-a prins și piesa mea preferată de la ei în perioada asta, Drumul Robilor, o piesă care-și va avea locul pe următorul lor album, Zimbrul Alb. În ea simt că mai e cu ei pe scenă Adrian Rugină, fostul lor toboșar care acum ține ritmul pe undeva prin ceruri.

De fapt chiar de la intrarea în expirat vedeai afișul cu Toți pentru Unu. Și muzica lor pentru toți…

                                               Fără niciun cuvânt nu ieșim din rând
Înrobiți de milenii.
Pe tărâm neumblat ispășim păcat.
Stăpâni ne sunt viclenii.

                                               Amară povară…

Meșup ardelenesc

No, am prins o cântare în Londohome, în premieră pe București, de la celebrul band de mash-up-uri din Brașov… Bulz Brotherz!!! Cei trei au aterizat acolo direct de la Radio Guerrilla de la Nesemnații lui Bogdan Șerban, eu direct de la job în cămeșă office. Treninguri, elegant, cu ochelari de soare și bassistul la voce (mai rar pe la noi formula asta; eu îl știu doar pe Vlase de la ZOB).

Au un stil nestil, un amestec, un bulz de stiluri. Blues, rock’n’roll, punk, hardcore ardelenesc toate inspirate din piese celebre sau nu din alte genuri (am auzit Eminem, Jack White, Corina Chiriac, ceva taraf și ce-o mai fi fost) peste care pun un strat de versuri împrumutate și ele din literatura română sau compoziție proprie. Bulzu’ se încălzește bine și dă pe dinafară, umple publicul și, la final, toată lumea pogo și dansează :).

Ia uite aici. Ce cântă ei e chiar o găselniță pe care o văd cu mare potențial de party și șouri nebune. Deci, nu-i ratați !

Și încă ceva. Au venit cu un label din Brașov, Fine Sounds, un label sub care s-au grupat mai multe trupe și artiști din Brașov pentru a se promova și a face cântări împreună. Au și un mod ingenios, nemaivăzut de mine pe la noi, de a promva artiștii și muzica lor. Soundcard se cheamă și e de fapt o anvelopă cu mai multe vederi să le spunem fiecare având un QR-code prin care accesezi piesa pe Soundcloud. Smart, ieftin și pleacă și spectatorul cu ceva în mână ;). Fine Sounds, să trăiești!

PS. Scuzați calitatea fotografiilor, da’  încă se lucrează în Londohome pentru oferirea celei mai plăcute experiențe pentru boutique-concert ;).

Sacoșa cu prospături #73

Toate like-urile adunate ale paginilor de feisbuc de la trupele din sacoșa de azi n-ajung la 5k. No comment :(…

nolike

Dimitri’s Bats Dancing and Falling  De când așteptam să mai aud ceva de la ei! Electro pop cu indie rock ambiental dansant. Puzzled, nu? Da’ sună foarte hip. Iar clipul mă duce la petrecerile de apartament din anii ’90 cu Depeche Mode și INXS ;).

The Sonic TasteIn Your Eyes     Prospătură cu gust de rock’n’roll, stoner, post-grunge de la cei doi ex-RoadkillSoda. God speed în noul lor proiect/vechiul lor vis ;)!

Phonic BombHappy  O surpiză faină de la Brașov. Mi i-a scos feisbucu’n ureche. Chill rock, folk rock, art rock, nu știu, da’ ce frumos curge!

Celula de CrizăZona de confort     Strada cu rap din Satul Subcarpați on ză haus :P. Hai ieși din zona de confort. Îmi place pasajul cu Pipera. Sad, but true.

Tourette RouletteLiar    Piesa care încheie capitolul T!T$. Electro-funk lasciv cu clip din concertele ultimului an. Începe un capitol nou. Stay tuned ;)!

 

Grave for Sale When the surf goes down Un alt new entry în sistemul sacoșian. Surf/dream rock dezvoltat frumos la Timișoara, piesă de pe EP-ul  Garajo ( al doilea al lor) ce va fi lansat pe 9 februarie (vezi aici). Clip DIY plin de vară prin el la fel ca piesa.

Sacoșa cu prospături #72

Băi, da’ numa’ piese anormale 😀

abnormal shop

Harlequin JackGENESIS  Primul single de pe noul album ce va să vină! Vine cu logo nou la trupă și cu sound nou, mai spre elctro funk dance. Parcă aud niște frânturi cunoscute din piese mai vechi. Hai, dans!

ȚapinariiSpune-mi pe nume :)))))))))) Hai luaț’ piesă d’aici cu care să vă reînnodați sau să o rupeți cu jumătatea. La alegerea vostră, puișori :P. Lansată în pregătirea tradiționalului lor concert de Anti Valentine’s day.

 

NEXT EX – Shape me    Pop alternativ electrificat, cu bass funk și voce virală. O trupă pe care aștept s-o văd în deschiderea unei trupe mari. Merită ;).

BABY ELVISCry wolf    Foarte activi orădenii în ultima perioadă. Acum vin cu o piesă potrivită pentru un film de Tarantino, un Kill Bill ceva :).

AXiSToo long  Pentru prima oară în sacoșă, bănățenii vin cu un rock’n’roll adus înspre stoner și așa se pot lăuda cu un sound din zilele noastre. Nu mă așteptam să-mi placă, dar uite c-au reușit. Big up, boyz!