The Underground Lot || FAUNLET

În ochii mei adânci, pe brânci un faun priveghează,
Visează strașnica plăcere ce poți s-o smulgi unui viol,
Hipnotizări ce pervertesc rânjind împrăștiază
Și-n fund de gingașe potire țâșnește-n silă vitriol
În ochii mei adânci, pe brânci un faun priveghează.

…

Poate că sunt doar melancolic (a se citi fericit) că prima cenușă a cerului de toamnă se așterne peste orașul ăsta prea-brăzdat de un soare pierdut la mijloc de noiembrie sau poate că am nevoie de o tunsoare nouă să-mi așez umbrela când mă plouă în stație la 135. Poate că mai trebuie să curăț playlist-ul și să-l cresc un pic cu lucruri mai virile, mai vioaie, mai senine. Dar ce înseamnă senin când în cale îmi sare acest sunet? Sunetul unui faun poate…?

Robert Casmirovici: Ce este FAUNLET?

FAUNLET: Faunlet e un proiect muzical/ trupă din București creat de mine (Peter), care există din noiembrie 2011. Momentan, suntem a two piece band, dar vreau și pe cineva la tobe/ percuție.

RC: Muzica FAUNLET pare să treacă printr-un spectru de emoții în mare parte de nuanțe bacoviene. Mai avem loc să ne jucăm cu astfel de emoții în muzică? Ce influențează FAUNLET?

FAUNLET: Muzica înseamnă emoții, iar cu cât acestea sunt mai autentice și mai personale, cu atât muzica este mai reală și mai umană. Mă inspiră latura întunecată a lucrurilor, de la emoții și experiențe personale, la cărți, filme, muzică, vise etc.

RC: Am ascultat TRYPTICAL PT1: NIGHTLADS în urmă cu mulți, mulți ani. L-am reascultat de curând. Sunetul FAUNLET era mult mai agresiv și se pare că a evoluat spre game mult mai mature emoțional cu single-ul GREY MAGIC și apoi albumul PSYFI, devenind ceva mai sobru azi. Care a fost punctul de cotitură pentru sound-ul FAUNLET și va exista oare un Tryptical Pt2?

FAUNLET: Încerc mereu să explorez tot felul de zone muzicale, îmi place să experimentez, să mă provoc, să nu fie niciodată ușor sau confortabil. Nu vreau să mă repet, ar fi foarte boring pentru mine. Și de obicei, noul album e o reacție la cel anterior. Plus că am fost și constrâns de lipsa unui tobar, așa că a trebuit să mă adaptez cumva. Iar cel mai mult îmi place că nu știu niciodată sigur în ce direcție mă voi duce next. Noul meu album, Elegantly Haunting, e cel mai quiet din punct de vedere sonic, deci ceva îmi spune că viitorul sound va fi unul loud and abrasive.

Nu știu dacă va exista un Pt2, but you never know, mi-ar plăcea.

RC: THE MEMORY CHAMBER este un experiment foarte interesant în materie de soundscape-uri, texturi și structură muzicală în scena locală. Am rămas plăcut impresionat. A el fost totuși doar un lucru pur făcut din pasiune sau mai sunt planuri pentru un follow-up similar?

FAUNLET: The Memory Chamber e o colaborare cu prietenul meu Dan (Dolores Mondo Stash), a cărui muzică e una richly textured și cu niște soundscape-uri pretty otherworldly. Ne-am jucat, am experimentat, a fost un proces creativ foarte fain. Da, cu siguranță vom mai lucra la ceva împreună.

RC: FAUNLET are un sunet și compoziții cinematice. Ăsta e un absolut. Totuși, dacă FAUNLET ar face un soundtrack de carte, pentru ce poet ar crea?

FAUNLET: Hmm, good question. Poate pentru Anne Sexton. I love her poetry!

Noul album semnat Faunlet este acum liber în eter – Elegantly Haunting.