Sacoșa cu prospături #77

Am pus trei fierăstraie și o frezie în sacoșă :p

dark_throne_bag__19741.1542411100.1080.1080

MarùTurning Tables   Mi-a intrat piesa asta prin toate crăpăturile sufletului. Probabil și pentru că… I thought I got it right. Îmi aduce aminte pieasa asta de Silver lining de la First Aid Kit, fără a avea vreo similaritate melodică. Așa, ca flow și mesaj. O puteți vedea și asculta mai ales pe Marù la Hard Rock Cafe București pe 20 martie în deschidere Coma acustic. Și cine mai știe pe unde ;)…

MBP Mihai Barbu Project Look Behind   Progresive metal din pasiunea lui Mihai Barbu. Dacă Metallica ar face cover după Dream Theater cam ăsta ar fi soundul. Sunt în line-up-ul de la SoundArt din Quantic, curând, așa că ;)…

VIllAINFalling from Grace Primul extras de pe noul lor LP CODEX GIGAS. Un gorestep agresiv ce-mi aduce aminte pe alocuri de The Prodigy. Nice artwork too ;).

Ordinul NegruFaustian Nights     Uau! Black metal din Banat cu un pic de space-post-rock. Sună impresionant, dar la ce experiență au nu mă mir. Piesa e de pe albumul cu același nume lansat toamna trecută și care a primit recenzii bune în presa din zona lor muzicală. Nah, aveam o comoară pe aici și nu știam de ea 😉

Sacoșa cu propăspături #76

Sacoșa depresivoptimistă 😀

x-ray-bag-4

Ana ComanThe hunt     Cum e asta!! Sclavie autoindusă de depresia dependenței de iubire și păcat pusă pe o partitură dark-erotică, cu orchestrație minimală și voce de angel exilat. Zbang cum a ieșit :)! Sunt tare bucuros pe interior că am avut urecehea și tupeul să pun pariu pe Ana anul ăsta. Știu eu ce știu. Uite ce ziceam fix acum un an. Ana nu se mai joacă. Ana și-a luat zborul.

Sebastian LalaDiana Dolcan + Pierre C – Altar of you  Magie direct de la Brașov. Massive Attack, Sade și chitări funk&heavy într-un cocktail pe care aș vrea să-l mai încerc și cu alte rețete.

HiraethHypnosis   Metalcore melodic de la ieșenii care își scot astfel primul single de pe viitorul album. Un sound în care simt și ceva din good old trash, dar și ceva prog. Interesant ce va să vie ;).

 

CelălaltMănuși aspre    Rap de la Ateliere de Creație via Celălalt. Nu mai auzisem de mult ceva de la el. Îmi place flowul, mișto metafora din refren.

RITO viață de trăit   Hai să-i pun capac sacoșei cu optimism în stil RIT cu rock îmbibat de folclor, cu fluiere, caval, viori. Un extras de pe recent lansatul lor album Piaza Rea.

“Smulge mărul din măr când va fi rodit!
Încă mai ai pe pământ 
o viață de trăit!”

 

 

Controversa underground.

d3191-underground1

        Scopul acestui blog și al scrierilor mele este susținerea undegroundului local și, de-a lungul timpului, mi-am tot pus întrebarea: dar de fapt ce este undergroundul? Am tot încercat definiții. Vă las câteva din gândurile mele pe tema asta și v-aș mulțumi tare să mi le împărtășiți pe ale voastre.

    Undergroundu’ e un label în sine, dar care n-are management, n-are kKPI-uri financiare, n-are proceduri. Are evenimente, are spectatori, are reguli, nu-i de capul lui. Diferența majoră pe care o văd eu este două 😛 : motorul fenomenului e pasiunea și nu banu’ și reguluile jocului se stabilesc de fiecare în parte. Pornind de la aceste leme din capul meu urmează bineînțeles întrebările. Când iese un artist din underground și intră în comercial, în mainstream? Eu zic că atunci când alege banul în detrimentul actului său artistic original. Poate o trupă din underground să presteze pe bani, eventual într-un mall? Da, atât timp cât nu abdică de la principiile sale, de la direcția și forma actului său artistic. Pot artiștii din underground să trăiască din prestațiile lor? Da. Greu. Și mai greu dacă intră statul cu taxele lui pe fir. Ăsta cred că este și curentul care trage oameni din underground la suprafață. Poți fi și din underground și din mainstream în același timp?Eu zic că nu. Asta nu înseamnă că o trupă care a ieșit din underground nu mai cântă mișto sau trebuie blamată pentru asta. Pur și simplu i-a tras curentul la lumina zilei și asta vine cu arsuri, dar și cu beneficii. Ce stiluri/genuri muzicale sunt din underground? Orice stil are undergroundul lui, doar că unora le stă mai bine la subsol ;).

       Voi ce părere aveți?

Sacoșa cu prospături #75

Am găsit un magazin cu marfă nemaigăsită până acu’ 😉

curious

D-L Goe 13 secunde  Asta era piesa mea preferată de pe albumul lor Tineri, Sâmbătă, Duminică. E o piesă despre o stare. Iar clipul e o nebunie în sine, o joacă, în care sextetul de rock’n’roll de mahala își pune haine femeiești peste testosteron. Cu ruju’ peste mustață trimit un mesaj pentru ăia care pricep. Get it 😉 !?

ZimbruDog heaven    New entry  la sacoșă. Eu când am găsit pe wall trupa asta am zis că e ceva de metal, dar surpriză mare. Două tipe și doi tipi cu un synth-pop cu alură punk care nu sună a trupă de la noi neam. Clujenii ăștia parcă-s marfă de import ;). De neratat la debutul lor concertistic în Cluj pe 16 februarie și la București în Control pe 23 februarie.

 

Sea Section –  Giants  Piatra Neamț in ză haus! Alt new entry. Indie rock din inima Moldovei via Radiohead. Atenție! Conținut ridicat de darkness! Nerecomandat capetelor seci și inimilor de piatră. D’abia aștept să-i văd live!

om la lună & Dragoș StratDistanță de siguranță  El cântă RAP. Rough Acoustic Poetry. Și iar mă rupe cu muzica și versurile lui. Să punem dor în distanță și ace-n nesiguranță. Cum s-o înțeleg eu pe asta? Mai bine nu. Unul din pariurile mele pe anul ăsta. Dați-i un like la pagină și stați aproape că vin și live-urile 😉

 

 

Sacoșa cu prospături #74

Sacoșa cu schimbări de stil 😉

changeCRIZESă nu mă ai   Mie personal mi se pare cea mai bună piesă a lor din ultimul an. Am tot ascultat-o zilele astea. Ca de obicei, cu versuri de zvârcolit sufletul. Parcă un pic mai mult synth și prog. Duce spre Linkin Park ;). Și cică mai au surprize, da’ le țin pentru concertul din 20 martie din Expirat.

Kings are OverratedNo sun  Trecem la o trupă nouă din electro-pop-ul autohton care-mi place cum a început. Sunt la al doilea single. Farmecul mi se pare venit dinspre vocea de alternativ a lui Ciprian Paroș care se reinventează în trupa asta.

Alexu and The Voices InsideEverlearn    Alexu strikes again. Mi-a plăcut piesa asta de la prima ascultare de prin concertele lui. O piesă în care să te cerți cu tine și să te împaci apoi. Fain dropul de la miezul piesei și cum reușește să reconstruiască momentul. De acu’ are și clip în care alternează peisaje faine, momente de fugă, simbolistică și pe el cântând. Pe astea din urmă le-aș mai fi redus. Dar chiar! When do we ever learn??

Negative Core Project Mare Acidalium   Trupa asta e încă live and kickin’. Chiar dacă mai sunt doar doi și concerte mai rar spre deloc anul trecut, uite că scot ceva nou. Apocalyptic core like.

Dirty ShirtPut it on    Folkcore de la Maramu pe care se poate dezvolta o horă la o nuntă de rockeri. Un videoclip anime funny realizat care-mi aduce aminte de Beavis and Butthead :).

Les Elephantes BizarresSkywalker   Poate cea mai electro piesă a lor. Sună bine, un pic dark & dancy. Îi puteți auzi la Positive Festival pe 16-17 februarie la Berăria H.

 

 

 

 

Metal mioritic

       De la Phoenix încoace o latură a rock-ului autohton s-a tot împletit cu seva noastră mitologică, cu folclorul. Bucovina, Bucium, RIT, E-an-na, An Theos, Ad-hoc, sunt doar cele pe care le-am urmărit eu în ultimul timp. Nu le pot asculta oricând, dar când îmi vine cheful este genul de experiență de suflet. Așa a fost și în Expirat cu BUCIUM la lansarea clipului piesei Zorile.

       Seara a început cu Ohhimark, o trupă româno-franceză de progresive metal. Știam despre ei, dar rara avis, nu-i prinsesem niciodată. J’ai été impressionné, bă băeți :)! Bass cum trebuie, energie, chitară solo și mini-technicus la synth-uri și alte efecte tare dibaci. N-aș zice că erau fix din filmul Bucium, dar au avut partea lor de șou și public. Ia uite aici. Plăcut, notat!

       În pauză am avut ce face pentru că Bucium are grijă de merch așa că am cotrobăit printre tricouri și CD-uri. Apropos de asta, lay-out-ul și realizarea albumului Miorița, cel mai nou album al lor, este exquisite. Bravos! Culori, text, prezentare, o mică operă de artă. Am dat cu drag banii pe el.

       Apoi clipul la Zorile. O baladă metal cu iz puternic mioritic, plină de simboluri mistice, dacice, creștine pe care doar un român le poate prinde. O călătorie ciclică pe sonorități rock și vioară. La fel cu concertul care a urmat. De fapt trupa nu e doar de metal. Uneori e post-rock cu vioară în loc de chitară solo, alteori e folk-rock, dar în marea majoritate a compozițiilor se situează în zona metal rock. Au cântat piese de pe toate albumele. Zalmoxe, Greuceanu, Sorbul apelor, Rai, Maria Doamna și altele. Toate însoțite de visual, asta făcând parte din specificul trupei. Ei acordă un mare rol părții vizuale în experiența numită Bucium fie că e vorba de concert, tricou sau layout de album.

       De auzit s-a auzit decent deși vioara a dispărut pe vreo două piese, iar în fața scenei era cam mult zgomot. Mai în spate aveai șansa să asculți piesa și versurile cam ca în studio. Acolo m-a prins și piesa mea preferată de la ei în perioada asta, Drumul Robilor, o piesă care-și va avea locul pe următorul lor album, Zimbrul Alb. În ea simt că mai e cu ei pe scenă Adrian Rugină, fostul lor toboșar care acum ține ritmul pe undeva prin ceruri.

De fapt chiar de la intrarea în expirat vedeai afișul cu Toți pentru Unu. Și muzica lor pentru toți…

                                               Fără niciun cuvânt nu ieșim din rând
Înrobiți de milenii.
Pe tărâm neumblat ispășim păcat.
Stăpâni ne sunt viclenii.

                                               Amară povară…

Meșup ardelenesc

No, am prins o cântare în Londohome, în premieră pe București, de la celebrul band de mash-up-uri din Brașov… Bulz Brotherz!!! Cei trei au aterizat acolo direct de la Radio Guerrilla de la Nesemnații lui Bogdan Șerban, eu direct de la job în cămeșă office. Treninguri, elegant, cu ochelari de soare și bassistul la voce (mai rar pe la noi formula asta; eu îl știu doar pe Vlase de la ZOB).

Au un stil nestil, un amestec, un bulz de stiluri. Blues, rock’n’roll, punk, hardcore ardelenesc toate inspirate din piese celebre sau nu din alte genuri (am auzit Eminem, Jack White, Corina Chiriac, ceva taraf și ce-o mai fi fost) peste care pun un strat de versuri împrumutate și ele din literatura română sau compoziție proprie. Bulzu’ se încălzește bine și dă pe dinafară, umple publicul și, la final, toată lumea pogo și dansează :).

Ia uite aici. Ce cântă ei e chiar o găselniță pe care o văd cu mare potențial de party și șouri nebune. Deci, nu-i ratați !

Și încă ceva. Au venit cu un label din Brașov, Fine Sounds, un label sub care s-au grupat mai multe trupe și artiști din Brașov pentru a se promova și a face cântări împreună. Au și un mod ingenios, nemaivăzut de mine pe la noi, de a promva artiștii și muzica lor. Soundcard se cheamă și e de fapt o anvelopă cu mai multe vederi să le spunem fiecare având un QR-code prin care accesezi piesa pe Soundcloud. Smart, ieftin și pleacă și spectatorul cu ceva în mână ;). Fine Sounds, să trăiești!

PS. Scuzați calitatea fotografiilor, da’  încă se lucrează în Londohome pentru oferirea celei mai plăcute experiențe pentru boutique-concert ;).