Sacoșa cu prospături #285

Când viața îți dă lămâi fă o limonadă… și ascultă muzică 🙂. Am așteptat să vă bage toamna prin case cu dușul ei rece ca să vă readuc sacoșa. Spre marea mea bucurie ați fost destui care m-ați întrebat când mă întorc. Flatant și cumva asta mă obligă. Iau sacoșa aia frumoasă, de pânză pe care scrie Keep walking și iată-mă-s. Inclusiv pe spotify.

Eyedrops – Libertar // M-ați dibuit că am o slăbiciune pentru trupa asta și că am ajuns să-i am la suflet pe membrii ei. Așa că orice scot sunt degrabă asultătoriu. Libertar e de pe viitorul album, VIU, ce ne va fi dat pe 24 octombrie în Expirat cu turneu apoi prin toată țara. Cam nehotărâtă piesa mi-am zis la început, cel puțin dpdv sonor. Plasată între un punk destul de old school (ascultă intro) și ceva alternativ moale. Până la minutul trei. De acolo am zis Yeessssss, they’re back! Versuri radiografie a ceea ce sunt eu acum. Eu și probabil încă mulți… Da, eram mulți și noi… tot mulți am rămas, Doar ceva mai departe, și cu ochii pe ceas. N-au soluții doar taie cu versul. Și uneori Radu Burcea cu solo chitară pe la minutul patru. Băi, libertarienilor! Vă aștept ca și când albumul. Acum, cât încă e constituțional 😋.

Colonist pe Lună – În spatele ochelarilor de soare // Prea spre folk mi se păreau băieții ăștia. Chiar și la versuri. Până la piesa asta. A făcut click cu mine de la prima ascultare. Un dialog tu cu tine atunci când nu (te) mai știi cu adevărat, când construcția ta interioară se dărâmă și trebuie s-o refaci sau să fugi. Piesă de luat la terapie și fie ca la final, după ce te-ai tot trântit tu pe tine, să pleci împăcat cu toate ale tale așa ca la finalul clipului. Bine, Grig 🤘!

ramin – bestfriend // Ceva proapăt și, dacă ar fi scos piesa asta acum 10 ani în UK, acum ar fi avut turneu mondial. Sunt evidente, dar nu deranjante, influențele Harry Styles sau Glass Animals, dar sună atât de bine și e bine produsă piesa încât merită air time pe la petrecerile noastre. FYI, Ramin Vahidi nu e de curând prin urechile noastre. Ne-a dat proiectul The Purple Dandies (remember Îmi place) și mai nou cu ce se produce la Bodega. Val nou și bun. Keep it up!

Alone at Parties – Infinite Wellness Center // Secția de psihoterapie pe melancholic pop vine de la Cluj via Cirkular. Dacă luați la ascultat noul lor album, Familiar Faces, cred că există piese care vor adresa diverse părți din voi care au nevoie de mai multă procesare și înțelegere. Și ei o fac într-un fel în care simți că te ia cu optimism deși e cam gri în jurul tău.

Sometimes there’s no hope
Everything is done and done
Little did you know
We found a way to make it work

Ăsta-i pop cu sens, de ascultat ca o mantră urbană, contemporană. Și, poate, reduci și factura la terapeut, zic 🙂.

Adame Wolf – Watering Graveyards // Cumva mi-e de neînțeles cum o voce ca asta n-a ajuns mai repede mai sus. Am remarcat-o demult, să tot fie vreo trei ani ( vezi aici). Mi-a sărit în ochi titlul. Puternic, vizual, contrastant așa că am intrat la ascultat. O Lana Del Rey cu voce mai copilăroasă. Văd că tot adună Cirkularu din Cluj pe felia asta. Aș vrea să văd și că trec la next level. Cum facem?