Sacoșa cu prospături #287

Toamna asta se îmbracă sonor sexy melancolic. De pe catwalkul acoperit de frunze și apă de ploaie am adunat în sacoșă numa bunăciuni. Sexy nu înseamnă chestii la vedere și atitudine vulgară, explicită, ci stârnirea imaginației, iar sacoșa asta este plină de așa ceva. Piese puse bine la playlistul pe 2024 chiar aici.

Pinholes – Astenie // Uitasem complet piesa asta. Acum mult timp Silent Strike cu Ada Milea la voce și pe versurile lui Emil Brumaru făceau o bijuterie. Nu credeai că se poate merge mai departe, nu? Uite că vine Pinholes și pune o mantie de mătasă post-rock peste și bijuteria e și mai desăvârșită. Așa o suna noul Pinholes? Adică nu schimbăm nimic, dar schimbăm pe ici pe colo prin părțile esențiale. Nu mă așteptam. O trupă cu sound aparte, recognoscibil între trupele locale din zona rockului ca artă vine acum cu ceva nou. Cea mai melancolică piesă pe care poți dansa.

Paul Tihan – Linii subțiri // O linie sonoră care începe subțire. Alternativ melodios accentuat de voceau lui Paul Tihan și versuri despre cum ți se transformă coliviile ruginite în zbor atunci când te apucă amorul pe neștiute, în linii subțiri. Linia se îngroașă din când în când ajungând într-un prog rock neașteptat și mișto încorporat în piesă. Un tăvălug care te trece prin toate. Să fie un hint despre albumul ce urmează curând? Un mare big up pentru clip. Susține bine titlul și tema piesei, iar uscăturile alea de pe câmp ca niște linii subțiri spre cer sunt o idee genială.

Lvx Machina – Omul de cărbune // Asta e mai sapiosexuală. Psihologie, filosofie, chimie, poezie. Ascultam piesa și mă gândeam pe unde or mai fi trecut atomii de carbon din mine? Are un sound aparte în peisajul local proiectul ăsta a lui Cristian Balint. De pe la minutul 3 și un pic, cam pe când piesa devine mai agresivă sonor spre un techno rough, avem și ceva mesaje pentru dezvoltarea ta personală. Ceva idei despre cine este Omul de Cărbune 🙂 ?

Zece Zile – Sub altă Lună // New entry la sacoșă. Mi-a aterizat la ureche și tot aveam senzația că parcă-i știu, dar shazamul meu mental nu găsea nimic. Apoi zbang! Soundul m-a trimis la Unflicted și da pare că trupa asta este o reîntrupare a acelui proiect dispărut prematur, dar care a lăsat urme faine. Chiar și piesa asta este despre a continua chiar dacă drumurile ți se așează sub o altă lună. Asta e chiar o veste bună că sunt încă activi. Sporuri!

Black Water – Oceans // Și la Brașov proiectul Black Water merge înainte. EP nou- Safe From Reality – lansat de curând, cu voce feminină Anca Otescu, Teodor Ardeleanu – guitar și Marius Muntean – keyboards, electronics și firul roșu al proiectului. Am ales Oceans pentru că Geiko a mai fost prin sacoșe. Un synthpop dark, catifelat, cu inserturi de viori, o chitară care-mi dă un trip de The Cure și o voce foarte bine integrată. Dar oare cum sună live?

Anðrás.k ft. Nurse Boogz – Não faz mal  // Genul ăla de piesă care m-a făcut să folosesc translateul. Prima piesă în portugheză din sacoșă. O fi un stereotip fals că portughezii sunt nostalgici, dar asta chiar este o piesă din spectrul ăsta. Cu un surâs în colțul gurii că totul va fi bine la final și că timpul vindecă chiar dacă acum doare tare. Chiar și videoclipul te lasă cu senzația asta. Nice.

CRIZE – Paradaiz // Cei câţiva care duc sacrificiul/ Facem frumos, înveselim ospiciul… Motto pentru EGOCID albumul proaspăt și fierbinte de la sexoșii ăștia. Paradaiz scris fix așa e o radioagrafie seacă și tăioasă încă din titlu a vremurilor lacome și false pe care le trăim. Pă hardcore frumos. Dacă apuci să te întrebi Ce reprezinţi? Ce crezi că simţi? De ce te minţi cand strângi din dinţi? ai o șansă. Dacă ai și răspuns la asta te-ai salvat. Bine, CRIZE!!