Scriu rar despre evenimente care înglobează muzica de afară. Nu din snobism sau vreun patriotism decrepit ci pentru că se pricep alții mai bine. Dar din când în când mai dau o geană și pe acolo. De data asta sunt curios de proiectul unui coleg din fața scenei locale. Pandutzu aka băiatul cu steagul pe care scrie Find me de-l tot vedeți de vreo 10 ani cred pe la toate concertele mai de aici sau mai de afară, mai mici sau mai mari. Ne știm de ceva timp așa cum se știu oamenii care se tot văd la ochi, se recunosc, împart aceleași emoții, dar nu intră în detalii că n-ai de ce. Ei, acum intru pentru că Pandutzu a început un proiect care m-a stârnit.

Io: Hai salutare, bro! Mi-a adus mediul digital la ureche o veste bună. Te-ai apucat de un proiect muzical. De ce emo? De ce kids? De ce reunion?
Pandutzu: Salutare! E mult spus proiect muzical, căci momentan nu m-am apucat și de cântat, dar este mai mult un concept de petreceri pentru cei care au crescut cu muzica emo și care poate își doresc să retrăiască acele momente. Se numește Emo Reunion pentru că asta ne dorim de fapt să facem. Să aducem la un loc oameni cu aceleași interese, care sunt în mare parte uniți de aceeași muzică.
Ideea a pornit mai mult sau mai puțin din glumă, undeva pe la finalul lui 2022, atunci când prietena și acum colega mea de proiect, Carina, mi-a spus că ar fi fain să organizăm o petrecere de genul acesta. Își dorea să asculte piesele astea și într-un cadru mai mare, nu doar la ea în sufragerie sau în mașină. Un an mai târziu, cu complicitatea celor de la Fabrica, dupa ce am organizat acolo o petrecere de muzică electronică (Shockwave), am zis că putem să încercăm și o seară pe tematică emo.
Nu ne așteptam să aibă impactul pe care l-a avut, prima ediție, din decembrie 2023, fiind sold-out cu o săptămână înainte, în condițiile în care am început promovarea cu doar trei săptămâni înainte. Așa că am zis să continuăm, iar pe 8 martie 2024 a venit inevitabil și EKR #2, care iarăși a fost sold-out, ba chiar mai mult, am și suplimentat numărul de locuri, după ce ne-au spus cei de la club că vor deschide și partea din spate.
Văzând reacțiile celor din comunitate și primind mesaje de la oameni din alte orașe, am decis să încercăm să facem și un mini turneu prin țară și astfel timp de o lună am plecat în turneu.
Am repetat apoi experiența și în toamnă, iar acum ne pregătim de cel mai mare Emo Reunion de până acum, în Quantic.

Io: Cum a fost totuși prin țară? Este impactul la fel de mare ca în București?
Pandutzu: Uhmm… și da și nu. Prima provocare a fost să convingem cluburile că putem să aducem oameni. Ceea ce n-a fost neapărat ușor pentru că ne-am dat seama că lumea nu este neapărat obișnuită cu un astfel de concept de petreceri. De obicei vin trupe care cântă și cam aia e. Evident, noi aveam foarte mare încredere că o să fie peste tot ca la București. Dar publicul e diferit în fiecare oraș în parte și am avut locuri unde am făcut sold-out (ex. Timișoara, Iași și Brașov), dar și locuri unde ne-am fi așteptat să fie mai multă lume (ex. Cluj-Napoca, unde au fost cam jumate din cât preconizam). Dar pentru un prim contact cu publicul de acolo a fost bine și chiar ne-am distrat peste tot și am primit feedback bun de la participanți.
La party-urile din București am încercat să aducem și artiști live care să cânte, pe lângă partea de DJ set de care eram eu responsabil și am preferat ca artiștii să fie surpriză, astfel ca i-am avut cu noi până acum pe Pistol cu Capse, notparamore, Pyroblast și Red Kami Elektra. Două din trupele menționate au luat naștere chiar după ce am lansat noi conceptul de party-uri și cumva am vrut să le oferim experiența de a cânta în fața unui public numeros încă de la început.

Cu notparamore am decis să mergem chiar și în turneu, astfel că i-am avut invitați la party-urile din Cluj-Napoca și Timișoara. Tot acolo, am invitat și artiști locali, Cloșca și respectiv MidoriStars, tot din considerentele de mai sus, de a le oferi expunere în fața unui public numeros. La celelalte party-uri din țară, am fost doar eu ca DJ set, pentru ca am vrut să vedem cum ies party-urile și fără muzică live.
Tehnic însă, ne putem “lăuda” că i-am avut pe Vița de Vie la Iași, dar practic, a fost o onoare pentru noi să facem after-party-ul după concertul de lansare al noului lor album “Lacrimă și fier” din mai.
Pentru turneul din toamnă am mers doar pe varianta de DJ party în toate orașele.
Io: Cum e pentru tine să treci din fața scenei sus acolo la pupitrul de DJ? E unul din visele tale sau așa s-a întâmplat?
Pandutzu: Nu pot să spun că era neapărat unul din visele mele, ci mai degrabă a fost o necesitate. Într-adevăr am început să cochetez cu “pusul de muzică” în pandemie, când făceam cu prietenii petreceri pe Zoom, iar mai apoi, am început să pun alături de Andrei Mușat la party-urile de zilele noastre de naștere din J’ai Bistrot, dar nu a fost neapărat ceva ce îmi doream să fac de foarte mult timp.
Asta nu înseamnă că nu îmi place, ba dimpotrivă, e pe de-o parte o provocare destul de mare să înveți să citești publicul și să alegi piesele potrivite pentru fiecare moment al serii. La Emo Reunion skill-ul nu e de “mixat”, căci nu prea e de mixat și prefer să las de cele mai multe ori toată piesa pentru că știu că unora poate le place fix o bucată de la finalul piesei și uneori și pe mine mă enervează când DJ-ul schimbă prea devreme piesa. Norocul meu e că playlistul a fost făcut în mare parte de Carina, ea e experta pe genul acesta de muzică, dar am primit și ajutor de la participanții de la prima ediție, alături de care am pus cap la cap un playlist colaborativ. De asemenea sunt foarte deschis și la cereri din partea participanților și încerc pe cât posibil să le onorez pe toate.

Cumva organic, am ajuns să avem câteva momente specifice la fiecare petrecere sau o serie de piese care am văzut că se potrivesc perfect într-un anumit moment al serii. Le învăț și eu pe parcurs și de la ediție la ediție simt că îmi iese din ce în ce mai bine.
Io: Dacă tot vorbim de emo zi-mi ceva trupe locale care au atins mai mult sau mai puțin genul. Au ele loc în setul EKR?
Pandutzu: Am avut evident și în România câteva trupe “emo” și amintesc aici Chester, TBA, Pistol cu Capse, AB4, dar tot aici ar intra din punctul meu de vedere și E.M.I.L. și, de ce nu, și Animal X în perioada ultimelor lor două albume. Am inclus de cele mai multe ori și piese de la ei, dar reacțiile puternice tot la artiștii internaționali sunt.
Io: What’s next? Alte orașe? Cluburi mari? Festivaluri poate?
Pandutzu: Urmează cel mai mare Emo Reunion de până acum, pe 30 noiembrie, în Quantic. Ne pregătim intens pentru asta și ne așteptăm, pe baza vânzărilor de până acum, la un public dublu față de ce am avut în fabrica.
De asemenea, facem deja planurile pentru turneele de primăvară și toamnă de anul viitor și vrem să fim mai prezenți și la festivaluri pe timp de vară.
A fost foarte tare experiența la Nostalgia și mai ales la UNTOLD, iar pe 2025 vrem să îi convingem și pe cei de la Electric Castle să ne dea un slot.
Dorim să mai facem pe 1 iunie un alt eveniment caritabil, cum am făcut și anul acesta de Ziua Copilului, precum și after-party-uri sau warm-up party-uri pentru concertele trupelor din fenomen care ajung pe la noi. Afterparty-ul de dupa Thirty Seconds to Mars ne-a demonstrat ca exista cerere și pentru astfel de evenimente.

Io: Hai, vinde un pic experiența pentru public. Cu ce să-i atragem?
Pandutzu: În primul rând cu muzică bună, cu o atmosferă primitoare pentru oricine ne calcă pragul. Cu oameni deschiși și puși pe distracție. Şi mai ales cu chef de cântat. E cel mai frumos sentiment atunci când pun piesa pe mute și cântă tot publicul.
Io: M-ai convins. Te calc la un party. Poate pui un Paramore.
Pandutzu: Pentru cititorii CriticEyez, avem și un cod de reducere de 20% pentru cine vrea să vină pe 30 noiembrie în Quantic. JUSTAKID la checkout pe emoreunion.ro sau pe iabilet.ro. Seeya!
Discover more from
Subscribe to get the latest posts sent to your email.