Sacoșa cu prospături #300 🥳

Lumea își dă foc, dar eu nu și nu să vă trimit sacoșa cu prospături muzicale de prin undergroundu’ nostru. Ca ăia de cântau când se scufunda Titanicul. Păi altfel cum aș fi ajuns la ediția 300. Fără încăpățânare, naivitate și susținere de la artiști și cititori se termina de mult. Așa că e despre noi toți la un loc. Congrats & hugs ❤️!!

Și, dacă vreți să ajungem și la 400 dați cu 👉subscribe👈 să moară Zuck de nervi și oftică.

Ana Coman – Tu ești acasă // Hai că și-a găsit Ana “acasă”. Cum vă ziceam, artistu’ e primul care simte deranjul din jur și caută soluția evadând în arta lui. Revenind la Ana și știind-o de vreo… mulți ani… înțeleg altfel piesa asta. A călătorit mult din 2020 când, cam pe vremea asta, ne dădea primul ei album 9 missed calls. De atunci a pășit cam în aceeiași cadență muzicală cu un pahar de vin roșu și versuri care dor și taie. Și odată cu ea o generație Z care o urmează și cântă cu ea pe la concerte. A căutat mult, s-a dus, s-a întors, s-a pierdut, s-a mai și regăsit. Cu cântecul ăsta pare că s-a vindecat frumos. Interesant de văzut și ascultat și celelalte mărturii de pe Reacții adverse, noul album ce va fi lansat pe 8 martie în Quantic București.

P.S: Un certain regard pentru clip. Minimalist, dar sensibil. Uitați-vă până la ultimele secunde. O să înțelegeți de ce 😉.

Dl Goe – Seniorita // Hai că prea mă încărcasem emoțional 😁. Așa că vin marinerii bagabonți să mă dezmorțească. Tot pe plajă, tot pe plajă? S-a strigat Mamaia ’60? Surf-rock după sound, surf boarding prin clip, surfat pe plajă după senorita&bonita. Clișee stilistice și vizuale într-un buchet oferit de 1 martie ca preambul pentru sezonul estival pe când încă erau mormane de zăpadă pe lângă Control. Sunt încă tineri și asta-i durere mare. Hai cu vara aia odată!!

Rana – Parcă te știu de undeva // Extras de pe albumul ce va ieși la final de martie, Despre dragoste și alte dezastre. Îmi place titlul albumului. E promițător. Să vedem dacă se regăsește prin temele abordate. Titlul primei piesei extrase de pe el pare o replică de agățat adică fix momentul în timp unde te pândesc fericirea și dezastrul în același timp. Alternativ melodic, un pic prea dulce pentru gustul meu, dar poate se aduce ceva amar sau sărat prin restul pieselor să iasă un platouaș frumos cu dezastre.

Ninigra – O furnică pe tavan // Piesa asta m-a căutat până m-a găsit 😁. A durat vreo două luni. E totuși vorba despre o furnică. Sau de o fată? Sau de o fată cu furnică? Un cântec pe care să-l asculți în căști în timp ce lumea ia foc în jurul tău, iar tu să zâmbești tâmp, în lumea ta. Că tot suntem toți niște furnici prin lupa timpului și spațiului. Așa că ia un pahar de vin și caută furnica din viața ta.

P.S. Pentru cine nu știe nimic despre Ninigra și de ce sună așa bine ca de nicăieri luați de studiați numele implicate în proiect. Nu-s deloc furnici 😉.

Underwaves – Ghostweight // Ca să acopăr un spectru cât mai larg de emoții și manifestări asortate nebuniei din jur îmi vine fix la îndemână noua piesă Underwaves. Un melodic core cu voce feminină bine integrată sonor. Toate criteriile genului sunt prezente, transmite, mișcă. Vine album. Stai tunat 🤘