Confuzantă…

Balkan Taksim – Zalina   Ce bass hipnotic! O ciorbă eclectică de ritmuri balcanice, psihedelic, folclor și electro. Se poate și dansa pe ea ;). Are de acum clip, unul de plin de simboluri prin care se simte mâna lui Cătălin Rulea.

 

Alex & The Fat Penguins – Somebody   Am pus piesa asta la un party și m-a întrebat cineva ce e, Foo Fighters sau Kings of Leon. Băi, da, are ceva din ambele. O fi de bine să te confunde cineva cu astfel de trupe :)?

SENSOR – Lost in the sound feat. ROXANNE     Trupa asta are 20 de ani de existență și, la momentul ei, a făcut ceva vâlvă. Nu mă refer la episodul Eurovision :D. Ca să marcheze evenimentul au în plan un album, doar așa de amorul artei, fără vreo țintă comercială. Ăsta e primul extras de pe el. Un dub mellow, nu prea inventiv, dar pe mine m-a impresionat însă vocea Roxanei, o brașoveancă de 20 de ani, cu o voce versatilă și care ar putea cânta de la soul la heavy metal. Să mai auzim de ea, zic ;).

Days of Confusion – The guest Când o trupă de progressive metal vrea să scoată o piesă despre iubire iese așa. Cu distors, cu versuri dureroase, cu un clip aproape violent. Că nu-i totul roz și numa’ fluturași în viață :).

Deja Who – Three Blind Mice  Uite o piesă indie pop care m-a făcut s-o ascult de mai multe ori. Pentru urechea mea profană aduce multă inovație sonoră. Interesantă și metafora șoarecilor orbi ;). Ați prins-o ?

    Am văzut-o și auzit-o pentru prima oară live pe Marú jos în Grădina Eden. A fost unul din primele live-uri ale ei din București și, pentru că mă cucerise deja cu piesele din online, am zis să merg să aud minunea în persoană. N-a fost o minune. A fost o terapie prin oglindire. Marú nu cântă, Marú se vindecă pe ea de fiecare dată când are chitara în mână. Și odată cu ea vindecă și publicul.    Închide ochii de multe ori de parcă îi este teamă încă să lase afară ce este pe dinăuntru, dar dacă o asculți cu sufletul și te conectezi la mesajul ei atunci vindecarea se mută și la tine, în public. D’aia și diferența între Marú din timpul cântecului care face cam ce vrea cu publicul și cea dintre piese, delicată ca o frezie ;). Mda, eu asta am văzut. Un artist pentru care sensibilitatea este și dar și fragilitate, iar muzica este panaceu.Am prins doar partea a doua a concertului din păcate, dar mă bucur că am putut și atât. Uite cam cum a fost aici. Și, ca la orice proces terapeutic, o să mă reîntorc . Adică pe 20 martie în Expirat alături de COMA ;). 

Nilu Crocdilu + CriticEyez = ♥Underground

În efortul nostru de netăgăduit de a susține undergroundul românesc ne-am unit forțele, am făcut un plan, am … bullshit 🙂 . A venit într-o seară Nilu Crocodilu la mine și a zis că are o idee. Recenzii animate de la concertele pe la care mai merge el. Mi-a sunat butonul de wow imediat așa că l-am invitat la o colaborare. Să vedem ce părere vă dați ;P

Deci Nilu a coborât în Underworld la aniversara de 15 ani și s-a exorcizat pe Slicer. Na uite ce-a ieșit:

 

Io m-am spart de râs și am înțeles și despre ce e vorba. Dați cu comentarii dacă vă plăcu să știm dacă mai facem ;). Pwp!

No, ce de ardeleni în sacoșă:)!

Blue Velvet – În vis  Primul single cu videoclip de la clujeni. Un dream pop în limba română, mai rară abordarea asta. Mișto cum intră solo de chitară și dropul de pe refren. Problema pe care o văd e că dacă debutezi așa bine tre’ să ții ștacheta sus ;). Succes! Cu ochiu’ pe voi!

 

Dimitri’s Bats – In your eyes  Mișto coverul dupa Kilie Minogue. L-au făcut așa, parcă din joacă. Au dat Bottom of the Ocean de curând, deci sunt în formă, își permit. Hai să vedem ce pot pe 11 aprilie în Expirat :P.

 

Marand – Lemn   Al treilea single lansat pe șest de duo-ul de fusion electronic din București.  Sună a jam session între prieteni. Mai puțin dansant ca Acvatic, dar mai erudit în abordarea sonoră. Sunt curios cum sună și live.

 

Breathelast. – Infern( Acoustic)  Sunt debusolat la modul plăcut de ce scoate trupa asta. Cumva te aștepți la niste duri care să-ți rupă urechile cu distors și urlet, dar au niște  momente d’astea când te termină cu versurile frumos de brutale de nici nu mai vrei distors. Piesa asta e ascultată de ceva vreme, dar acum primește și videoclip. Merita.

 

Lazerface – Public Service Denouncement  Un extras de pe recent lansatul album Mehcropolis pe care-l puteți asculta aici. Alt clujean în sacoșă, no :). Electronic/glitch. Kinda easy, dar merge la drum lung.

 

 

Riot Monk – Simple Circle  Piesa e power \m/. Un alt-metal care te împinge la pogo și dat din plete. Sună foarte high and kickin’ partea de refren cu Simple Circle urlat în engleză a la Pantera pentru că pur și simplu engleza dă mai bine pe metal. Restul cântecului este în limba română și mie mi se pare că nu e legată toată chestia. Le-aă recomanda să încerce și o versiune full english.

 

I’ve been punked! La ceas târziu de sâmbătă seara în DuDa, un loc nou unde încep să curgă live-uri de toate soiurile în condiții de sonorizare peste ce-ai crede că poate fi acolo și cum multe stabilimente de dimensiuni mici și medii nu au.

Nu mai văzusem squadra punk Recycle Bin de vreo 7 ani, cred. Ce-i drept nici ei nu-s prea cântați. Doar prin Under , Fabrica și o dată la Punk’O’teca de Joi din Have a Cigar. Nu că n-ar vrea, dar asta e piața de punk de pe la noi. Unele trupe din valul lor s-au mai cotit spre alte genuri mai actuale, dar ei au rămas ancorați în stilul ăla veritabil de punk care ți-o zice direct în față cu versu’ și ți-o trage nervos la timpan.

“Decât” trei au prestat, Biță, George și X-u’. Nici nu mai știu care e compoziția lor acum că au fost ba 4, ba uneori chiar și mai mulți când o ardeau cu ska și aveau și suflători. Oricum, n-a contat. Au dat cu sudoare, cu pasiune, cu mișto-ul caracteristic și cu chestiile nerecomandate minorilor și votanților de turmă. Parola verii 2018- știți voi care 😉 – s-a dat la antreu, la felul unu’, între feluri și la desert dimpreună cu audiența toată urlând de cred că s-a auzit în tot Cotroceniul ;). Fără perdea, fără frica să piardă din contractele grase de la primării :P. Ăsta e punk-ul adevărat. De aici poate pleca cu muzica de protest adevărată că d’aia s-a inventat. Și cât ne trebuie atitudinea asta!!

Deci ați înțeles tabloul general al serii. Au început cu Retardia, cu tot cu intro-ul celebru urlat din toți rărunchii de toată audiența care, apropos, a fost destul de numeroasă, mulți fani, dar și newbies. Apoi cu Nașpa, cu vreo 2 piese nu le știam, nu le mai auzisem, dar secția măscăreli face ca show-ul și pogo să se aprindă. Da, a fost pogo d’ăla bun, cu julituri, cu testosteron peste tot, cu tot ce trebe. Fără stălpu’ din Under deci fără capete sparte :). Selecta lu’ Anda Adam, Broasca lu’ Radu Gheorghe, Licuriciul din Maria Mirabela, Aseară ți-am luat kazma au stors publicul de unii nu se mai ridicau de pe jos. Deci se poate punk la aproape 40 de ani și să termini și puștii din public! Final cu Ha Ha cocalarilor, plini de transpirație și ei și publicul, cu inima’n gât , da’ cu un show care mi-a făcut uichendu’ mișto.

Dreaq știe când îi mai revăd, da’ o să mă bântuie energia lor. În rest, mai merg pe la DuDa că pare că vin lucruri faine pe acolo 😉

   Asta scrie pe logo-ul halucinant al trupei URMA. Interesant, îmi zic, pentru o trupă care și-a sărbătorit de curând cele 16 primăveri de existență printr-un concert în Expirat numit Spring 16. Privesc în viitor, deci. O trupă care nu a apărut niciodată prin sacoșele mele. De ce? Că n-a prea scos, sau mă rog, nu s-a prea lăudat că a scos nimic în ultimul timp. O trupă cu un public aflat nu chiar la primăvara vieții. Deci? Pare că ar trebui să se domolească, să se bazeze pe șlagărele lor și să se retragă la vatră :P. Ei bine, nu!

   Intrare en fanfare pe Get a life, cu alămurile primele pe ușa din backstage apoi restul trupei. Publicul începe să se manifeste ca pe vremuri. Așa da! Trupa asta de rock cu trompetă și saxofon e live and kickin’! Uneori art rock. Mă gândesc cum aș putea livra muzica lor noii generații. Tot ei îmi dau răspunsul de pe scenă.

   Au cântat multe piese noi de pe albumul ce va fi lansat, să sperăm, anul ăsta, inima!ism, piese la care am remarcat nerv ( cel puțin Hardcore care e de pogo) plus o doză mai mare de catchyness în sensul bun al cuvântului ( Love Create Inspire e o piesa pe care am reținut-o încă de acum un an de la Clubul Țăranului).

   Pe scenă apare un instrument nou, un espressor de cafea. Funny, smart. Mani a împărțit și câteva cafele în public. Va fi cu ei pe scenă de acum. Un vis devenit realitate :).

   Pe 29 martie pregătesc un gig special într-un …. garaj!! E iar statementul lor de a rămâne ancorați în underground, în muzica de garaj. Așa împacă și pasiunile auto ale membrilor formației. Așa intră în atenția celor tineri nu prea atrași de chestiile convenționale. Și aici intervin și eu cu surpriza. Dacă ai sub 30 de ani și vrei să mergi la gigul lor surpriză pe 29 martie lasă un comment la postarea inițială de feisbuk de pe pagina Criticeyez și, dacă ești primul, primești brățara de acces, personal, de la mine :).

   Finalul de la al treilea bis a fost și el cu surpriză. DJ Undoo și Andrei Irode au intrat cu scratchul peste Selfish de a ieșit un final incendiar mofos \m/ ! Altă chestie pe care aș merge ca să duc muzica lor mai departe în timp și mai aproape de publicul tânăr.

   Deci, pe lângă chestiile clasice (sold out, sound impecabil, căruțe de feeling peste spectatori ) URMA vine cu un album de nebuni, cu sound cu bpm ridicat, cu surprize, cu featuring-uri neașteptate, cu giguri neconvenționale. Chapeau!! URMA scapă turma ;)!

P.S. M-am alăturat și eu corului din public care le-a cântat spontan un lamulțean :).

O sacoșă cu o surpiză strecurată în ea. Cine o găsește :)?

Valerinne – Deceiver   Îți pui asta la maxim, te sui pe motor și-i dai blană. Muzică de goană. Și uitasem de ei! Asta e dacă apar rar pe scenă. Pare însă că lipsa lor în live performance pe 2018 a avut un motiv. Albumul nou, Desire, are lansare în Control pe 22 mai. Îl puteți asculta aici. Post-rock-ul lor halucinant se întoarce \m/!

 

Alexu and The Voices Inside – Forevermore (feat. Teo Opriși)    Iar!! Da, iar a scos o piesă pe care am pus-o pe repeat. Brașoveanul ăsta simpatic își pune sufletul pe tavă la fiecare cântec. Acum a combinat-o și pe una din vocile din back ale Luciei. Da, e un alternativ folk care intră mai bine la gagici, dar e atât de optimist vibe-ul pe care ți-l transmite încăt și dacă ești un roacăr supărat tot te mișcă. Hai cu albumu’ ăla odată!

 

M O S E S – I think you worry too much   De ce vă dau piesa asta din insulă? Ce legătură are cu underground-ul nostru? Cine răspunde primul pe pagina de feisbuk CriticEyez primește un kado surpiză de la mine 😉

 

PIXELS – Jolene The Serene  Una din piesele la care vocea feminină a trupei este în prim plan. Alternativ indie cu un iz lasciv și un beat de șold.

 

The ‘o’ – Funking     New funk in town! Nu-s mare fun funk ;p, da’ zău că are calitate și joacă piesa asta. Cred că despre asta e vorba în funk, să nu te iei prea în serios.