Ultimul gigg Eyedrops pe anu’ ăsta a fost aseară în Expirat. E trupa care mi-a dat cel mai fain album din acest an, mi-au transmis cea mai multă emoție. Da’ tot am întârziat :)! Noroc că am prins “Mai stai” de la început că nu m-aş fi iertat.
N-a fost un concert normal, ci unul silent. La intrare primeai o pereche de căști mişto prin care îți venea muzica live de pe scenă. Căști faine, branduite cu logo-ul Eyedrops, audiție de calitate și luminițe cu care se jucau Paul Manolescu cu țâțâiala din buze sau Adi Maraloiu din cinele din când în când transformând toată sala într-un pom de Crăciun :). Mai fusesem la silent party-uri, dar la concerte de genu ăsta, nu. Pentru ei era a doua experiență după cea din august tot din Expirat. Până să-mi pun căștile m-am simțit un pic ciudat. O sală plină de oameni şi luminițe, oameni care dau din cap şi mai murmură niște versuri. Music zombies, mi-am zis :). Cum pui căștile treaba se schimbă. Am sentimente amesctecate despre felul ăsta de concert și le împart cu voi de genul analizei pros/cons.
Pros. Calitatea audiției este clar superioară unui concert clasic. Auzi bine de oriunde şi de la țigară, şi de la toaletă şi de …acasă ? Clare sunt şi versurile lucru important pentru o trupă ca Eyedrops. Dacă ai venit pentru muzică ai ocazia să te conectezi foarte bine cu ce e pe scenă. E ca și cum ar cânta doar pentru tine. De altfel auzi şi toate dialogurile de pe scenă lucru care de obicei se pierde. Nici live-uri pe fb nu prea ies că n-ai cu ce, deşi am ascultat “Bicicleta” fără căşti şi corul vocilor a fost sublim.
Cons. Aici vorbesc de experiența colectivă, de feedbackul de voci amestecate cu muzica dinspre scenă. Nu prea poți agăța şi asculta muzică în acelaşi timp, nu prea poți intra la pogo :). Poate se pot face ceva reglaje de a capta atmosfera şi a o băga în căşti.
Să vă zic şi de Eyedrops totuşi, nu? Au cântat mult şi cu poftă. Am avut şi surprize, vreo 3, neauzite, şi tare bune. Material pentru un nou album. Piesa de final, de dinainte de bis normal, e mai energică, un pic atipică lor de la care am reținut versul ” Te aruncă strada în casă”. Deja curios de ce ne pregătește viitoru’.