by Watzzy
Cum se nasc cântece din The Voices Inside, The Big Y și ceva secrete, în ultima parte a interviului/discuție la o cafea între doi prieteni, Alexu si Watzzy
…. Într-o viață paralelă, devenită absurda realitate, toate concertele, inclusiv al lui s-au anulat, iar acum ne ținem de urât prin online și depănăm amintiri din viitor …
___________________________________________________________________________________
W
Totuși muncă multă, cu înregistrări, pregătiri pentru următorul album. Câte piese pregătești pentru album? Câte idei ai avut?
A
Pe telefon am ajuns la recording 172. Asta e foarte greu. Multe idei vin când repet pentru un concert, când termin o piesă mă mai joc puțin și dacă e faină ideea iau telefonul și înregistrez.
W
Asta e foarte mișto.
A
Ce mi-a luat foarte mult cu astea 172 de idei era să decid cum să le leg, să văd cum se potrivesc, unde se potrivesc. Din înregistrările astea ar mai ieși încă vreo patru, cinci piese. Mult trial and error.
W
Păi take your time și să iasă foarte bine că așa e cel mai important.
A
Abea aștept să iasă! (albumul)
W
Până acum ce releas-uri ai avut?
A
Păi:
Iunie 2017 – 23 Minutes of Fame (EP)
Iunie 2018 – Luminescence (EP)
Ambele se pot găsi pe Spotify și celelalte platforme (Deezer, Apple, Google)
Concertul de lansare al celui de al doilea album a fost înregistrat și lansat cu numele Live la Teatru, pentru că am cântat în Sala Teatrului Arlechino. Este o sală de teatru pentru copii și a fost în top 3 cele mai frumoase concerte pe care le-am avut până acum.
W
Am înțeles că a fost sold-out concertul.
A
Aproape. Mai erau șase locuri (libere).
W
Mă simt vinovat că nu am venit.
A
Era tare să fi fost sold-out. Poate la următoarea lansare. După, am re-lansat încă două piese ca single: Everlearn și Forevermore.
W
Am luat set-list-ul de la Rockstadt și am ales două piese. Sunt curios ce o să zici despre ele. Apoi o să îți pun singura întrebare plănuită pentru seara asta. Prima piesă e Everlearn. Îmi place mult cum sună. Ce înseamnă pentru tine piesa asta?
A
Piesa asta a fost scrisă pentru o colegă de liceu care a avut niște momente neplăcute în familie și ea a fost evident afectată. Eu nu am încercat să compun un cântec de compătimire ci mai degrabă am încercat să redau ce ar spune tatăl unei fete în situația asta. Practic am preluat rolul tatălui în cazul ăsta.
W
Al tatălui care în videoclip este blocat într-o cabană, încercând să deschidă lacătul închis. Videoclip excelent făcut de David Bahnă. Apropo, din cauza asta are și piesa mea, Bere, videoclip, nu doar un lyric video. David a regizat și filmat clip-ul. Ție trebuie să îți mulțumesc că ne-ai pus în legătură.
A doua piesă este The Big Y.
A
Cred că e una din preferatele mele. Cred că ar putea fi ascultată mai mult. Pe chart-ul din Spotify piesa asta e departe. Lumea n-o prea ascultă.
W
Deci e bine că m-am blocat pe ea.
A
Da. Pentru mine înseamnă foarte mult pentru că am lăsat niște păreri, m-am descărcat de anumite gânduri pe care le aveam. Fiți atenți la versuri vă rog! Pentru mine înseamnă foarte mult.
W
Deci e o piesă foarte personală.
A
Da! Cumva. Ce mi-a mai plăcut foarte mult e, că aceste două discuri pe care le-am înregistrat, le-am înregistrat cu Bughy(Bogdan Ioniță) și The Big Y este pe primul disc (23 Minutes of Fame). Albumul a fost înregistrat acasă la Bughy în Râșnov. Când am ajuns la el, i-am spus că vreau să-i arăt o piesă, dar după ce am cântat două versuri, m-a oprit, ‘hei stai așa, trebuie să înregistrăm chestia asta acum.’ A scos microfonul, a cablat totul în 5 minute și i-am dat drumul. Nici nu a avut răbdare să asculte toată piesa că el a crezut în ea că e bună și asta a însemnat mult pentru mine. Aia a fost. Take-ul acela.
W
Zici că e cea mai sinceră, cea mai reprezentativă melodie a ta?
A
Nu este neapărat cea mai reprezentativă, dar mi-am lăsat eu niște gânduri mai negre așa în ea. A funcționat ca o terapie. Încet, încet încep să cred că ăsta e secretul, muzica chiar funcționează ca terapie.
W
Asta e una din secretele muzicii. Muzica poate să fie orice, de la armă, la terapie, de la o declarație simplă de dragoste (niciodată nu e simplă, haha) și până la ascunderea și scăparea de gândurile negre.
A
Dar undeva, poți să iei gândurile astea și să le pui într-un cântec și să te eliberezi de ele și asta e un sentiment grozav.
W
După, te duci și cânți acele gânduri negre prin muzica ta, teoretic îi scapi și pe cei care ascultă de acele gânduri. Dar, mulți cu care am colaborat mi-au spus, că nu e ok, pentru că, dacă tu îți bagi gândurile rele într-o piesă și te duci și te urci pe scenă și le cânți, acele gânduri vor ajunge la ascultători. Dar, părerea mea, dacă te urci pe scenă și cânți cântecul cu care ai scăpat tu de gândurile rele, nu e cumva logic ca și ei să scape de ele.
A
Sper că asta s-a întâmplat și la concertele mele.
W
Eu așa am simțit. Cu mine asta a fost.
Ultima întrebare pentu tine: Dacă mâine ai avea un concert mare, ai fi headliner, presupunând că ești deja consacrat, celebru, primești două mail-uri, unul de la Damien Rice și unul de la Ed Sheeran. Ambii vor să îți cânte în deschidere, dar timp ar fi doar pentru unul. Pe care l-ai alege?
A
Nu pot să îmi imaginez invers, dar ași împărți scena cu Damien Rice. Ar fi un concert mult mai intim, indiferent de cât de mare ar fi festivalul.
W
Deci tu tinzi spre chestia asta, să fie mai puțini oameni, să fie o stare, atmosferă mai intimă.
A
Da, prețuiesc mult asta.
W
Adică, un context unde pot rezona sentimente sincere.
A
Da, ar fi tare.
W
Îți mulțumesc frumos pentru timpul acordat.
A
Eu mulțumesc.
W
57 minute, rezistăm bine la chestia asta.
A
Ce tare!
W
Sunt foarte curios cât se va auzi din toată treaba asta.
A
Putem verifica?
W
Aaaa, n-are boxă, nu știu dacă are boxă, habar n-am.
____________________________________________________________________________________
Pentru că se face referire la ea v-o reamintesc. Everlearn… when do we??
criticeyez.com 