Crisalida Sea Section își continuă transformarea. Habar n-au ei ce fluture colorat pot deveni 😉. Asta dacă se țin de treabă. Iar deocamdată se pare că o fac.
Mai aveau un rest din călătoria Himere. I-au zis, aparent neinspirat, Himere II. Zic aparent pentru că, dacă le asculți pe ambele, vei înțelege că este fix acceași poveste, doar puncte diferite de vedere ale frământărilor din anii post-adolescentini. Da, nemțenii și-au început aventura în liceu, iar acum n-au ajuns încă la vârsta la care s-o fi terminat cu dramele începute atunci. Asta se aude, se simte, în toate cele 8 piese. Nu mai vor să se întoarcă acolo, dar încă nu-și pot lua zborul. Muzica lor surprinde fix perioada aia nebună, frumoasă, derutantă din viețile noastre.
Eu asta am văzut la concertul din Control, cel de lansare a EP-ului Himere II. Am ajuns târziu, când deja dădeau Mii de culori pe care am prins-o la ultimele acorduri. Se adunase ceva lume. Și ce lume!! Se mutase liceul acolo 😊. Bine, asta este concluzia unei discuții cu cineva de lângă mine, dar ideea e că media de vârstă era joasă. Iar mă simțeam tataie dacă mă uitam în buletin, dar cumva nu eram. Rezonam cu ce venea de pe scenă. Poate n-am uitat cum era atunci sau poate o zic ei așa de bine, nu știu.
Un pic de breaking news. Doi dintre membrii trupei au ales calea străinătății – școală/muncă idk – și au fost cooptați alții. La drums o tipă – kewl, I know 😉- și un tip la bass. Bineînțeles, de aceeași vârstă.
Setlistul a fost destul de ușor de ghicit. Himere I la început, apoi Himere II și final cu piese de pe Vertical Issues albumul lor de debut. Armand, lead vocals, era cu vocea afectată de o serie de viroze așa că n-a prea luat notele înalte.
Himere II, cum spuneam, continuă punerile-n cânt și vers a zbuciumului specific vârstei.
Visător – o piesă mai luminoasă, naivă, colorată, cu un tempo mai ridicat. Nu– belicoasă, are ceva cu lumea din jur care vrea să te facă să faci ce vrea ea. E ok să spui nu. Pot – mai pe depresie, pe luat viața-n piept, pe parental issues. Asta cred că e my fav de pe Himere II. Eșec– pleci ca un zmeu în viață crezând că vei schimba lumea și apoi îți iei smetiile de rigoare, încep să vină eșescurile și trebuie să te aduni de pe jos. O piesă ca asta, așa tristă cum e, are darul de ați arăta că și alții-s la fel, așa că ia-o ca pe o terapie.
Eu asta am prins din vibe la anii mei. Poate mai dați și voi idei. Urma Brutus în Control și pentru mine e ok să spun nu 😜 așa că am luat-o cu primăvara prin oraș…
criticeyez.com 