Nu, n-o să vă scriu o recenzie despre romanul lui Tolstoi 😛 ci despre o trupă pe care am reascultat-o aseară. A fost Trees Orchestra în Apolo 111 Barul. Trupa asta are un sound aparte în peisajul undegroundului românesc. E rock, da’ mai experimental și militantist. Marca lor e data de inserțiile de vioară ale sirianului Feras Sarmini și de versurile pe teme sociale și politice actuale.
Deci destule argumente să-i văd live chiar dacă ora de începere a fost cam târzie. Plus că nu mai fusesem niciodată la un live muzical în subsolul de la Palatul Universul. Locul fain, spațios, design minimalist și cald, dar condițiile de audiție au dezavantajat trupa. Ecoul pereților de beton și zăngănitul rezonant al ferestrelor, cred, se interfera cu vocea lui Bogdan astfel încât la piesele noi n-am prins toate versurile. Și vioara a avut de suferit fiind adeseori înghițită de restul instrumentelor. Căpăta viața doar la incursiunile prin public ale lui Feras :). Poate dacă tot volumul ar fi fost coborât sau dacă ar fi fost sala plină s-ar fi auzit altfel. În rest, numai de bine.
Au cântat vreo 15 piese. Toate de pe albumul de debut, o reinterpretare după David Bowie Space boy foarte reușită și, surpriza mare, vreo alte 7 piese de pe un viitor album ce deja se coace deja prin studiouri ;). Parcă nu mai sunt atât de apăsați în versuri și sesizez și o schimbare în ritm, da’ mai vorbim despre asta. Dacă ar fi să le dau un sfat ar fi un pic mai multă interacțiune cu publicul în timpul concertelor și niste identitate vizuală, de pus pe tricouri, nu de alta :). Până atunci mergeți la concertele lor! Aviz amatorilor: publicul e preponderent spre covârșitor feminin ;). Hai, Pace și #stațiacasă după cum am aflat că vor sta și ei weekendul ăsta.