24 aprilie, Expirat, a devenit deja o tradiție. E seara EYEDROPS. Acum 2 ani și-au lansat până acum singurul album, PREZENT. Anul trecut i-au făcut un artwork lifting, iar anul ăsta… anul ăsta trebuia să vină albumul doi, dar nu e gata 😊. Mai așteptăm. Ca să nu lipseasca de la întâlnirea cu fanii au dat un gig acustic. Mă rog, semi-acustic că mai era ceva electric pe acolo, dar oricum ideea de acustic a fost. Scena, un living room wannabe, cu tablouri pe perete, cu o lampă aprinsă, un glob pământesc și un ghiveci de flori. Cozy 😊.


Din păcate ca la orice acustic în săli mari a fost și o mare galăgie. Asta m-a cam enervat și, cel puțin la începutul showului, n-am avut o experiență sonoră prea placută. Oameni buni, dacă veniți la un concert lăsați discuțiile pentru pauză sau, dacă vă arde și trebuie neapărat să ziceți gluma aia cool de agățat ieșiti afară, o să aveți mai mult succes 😉. Revenind, primul calup 😜 cu Acum nicicând, ELPMIS, Spre soare și Prezent l-am prins fâțâindu-mă prin sală să caut locul potrivit. Mi se părea toba cam tare, bassul inunda vocea lui Paicu și râsete și discuții la greu cu spatele la scenâ ☹️. Pe Cum era, unde Paul are ceva de lucru cu vocea, trebuia efectiv să zbiere ca să iasă ceva.


Toate lucrurile s-au limpezit ca prin minune la Ecou, unde și sala s-a potolit și a cântat cu ei. De aici a început experiența aia pe care o știu eu la concertele lor, atunci când te ia muzica pe sus. Mai Stai (vezi aici) mi-a dat din nou ocazia s-o ascult cu ochii închisi. De pe viitorul album s-au strecurat Tot ce va fi și Departe Deja spre finalul cântării, când deja lumea era cu ei, iar sunetul se reglase. Au dat și coverul cântat cu o zi înainte la Radio Guerrilla la piesa În lumină de la OCS , o nouă perspectivă asupra unei super-piese. Bis cu Înapoi, after bis cu momentul inocent, neregizat când și-au adus aminte de Lucruri Simple 😊, pe care -ooops!- o uitaseră s-o cânte și la care a urcat pe scenă și Ana Coman, invitată pe neașteptate de Paul pe scenă. Și ce misto a ieșit momentul! Bisul bisului La fund de butoi și plecare de pe scenă en-fanfare.

Când cânți mișto pănă la urmă cucerești chiar și pe cei veniți să bea o bere sau să agațe ( pentru că se știe că la concertele lor vin fete mișto). Sunt curios dacă Paicu mai are voce azi. Hai cu albumu’ ăla odatăăăă !!! 😉
Să nu uit. Pe scenă cu ei au cântat și DayDay, în varianta full electric. Din păcate n-am prins decât ultima melodie așa că vă rămân dator cu un gig de-al lor. L-am remarcat totuși pe Vladi Proca pe scenă alături de ei.
