Am fost la primul live acustic al trupei Partizan de când şi-a schimbat componența. După 18 ani cu Artanu, din motive necunoscute mie, noua voce a devenit….drrrrums… Laura Brat t t t (aici e cu ecou pe microfon 😎) pe care o ştiți din proiectele Gray Matters şi O.N. Schimbarea e recentă şi, deşi destul de mediatizată, încă au mai fost oameni surprinşi că unde-i Artanu 😁.
Locu’ ales, tot DuDa, unde sentimentul de cozyness şi sunetul excelent atenuează din emoțiile artiştilor. Iar emoții au fost pentru Laura că doar înlocuia o legendă. Ei, la acest re-debut Partizan, la acest pseudo-acustic – chiar de ce i-o fi zicând acustic 😊?- Laura n-a înlocuit, Laura a adăugat. Deşi piesele au fost aceleaşi au sunat diferit. Un plus de senzualitate atât ca apariție cât şi ca voce. Mai puțină nebunie la început, dar compensa Suedezu cu bine cunoscutele lui incursiuni vocale.
Se aşează echilibrul pe coordonate noi şi asta dă o viață nouă pieselor. Învață de la pisică mângâiatul pe burtică sună altfel la ea,la fel şi Să vină pompierii 😉. A mai ieşit vocea de metal, core, din ea şi asta a plăcut. Uite Banii. Merită investigată zona. E clar că sunt abia la început, dar deja e o chimie acolo. E fain de urmărit trupa în perioada asta pentru că vei găsi momente genuine, nerepetate, dezvăluite cu grație de Laura.
Una peste alta un redebut reuşit, cu o rechemare la bis ad-hoc foarte faină, irezistibilă şi un final cu Perfect perfect 🤗! (vezi aici )
Stați cu ochii pe ei. HEI!