Da, măi, sărak! Electric Castle VII / Day 1 că n-am avut cum și Day 0 🙂 și pare că devine deja un must la câte povești am auzit și ce lineup mișto am ratat. Aviz amatorilor și mie pentru la anul.O să vă zic la final de festival câte ceva despre experiența la Castel, acum doar despre muzică.
A fost emoționantă pentru mine reîntâlnirea cu Hangarul, una dintre cele mai mișto scene indoor din România, ca sonorizare, spațiu și experiență. Dacă am avea una rezidentă la Bucureșți :)!!
Pe lângă Hangar a mai apărut o scenă , Courtyard, unde sunt programați destui artiști din undergroundul românesc așa că am cam făcut ceva kilometrii de la un gig la altul. Nu-i nimic, îmi place așa :).
Ziua mi-am deschis-o cu o vizita la EC Talks, un loc unde se întămplă discuții deschise cu tot felul de invitați. Io l-am prins pe Dragoș Pătraru vorbind despre starea nației, nu neapărat emisiunea. Interactiv și antrenant. Mai vizitez locul ăsta. Discuțiile se termină când începe Main Stage-ul așa că am făcut doar câțiva pași și am ajuns la Alternosfera, trupa care a deschis ziua 1.
Deja era multă lume în festival așa că s-a simțit polarizarea atenției prin râurile care se scurgeau spre Main. Au dat și din Arhitectul din Babel recent lansat și din piesele vechi ( bagă ochiu’ ) ceea ce m-a bucurat pentru că ratasem concertul din București. Ce m-a bucurat și mai tare este că au umplut aproape tot locul și că iar au făcut mulțimea să cânte cu și fără ei. Greu m-am dezlipit de ei după Flori de Mai și am tăiat-o fix în celălalt capăt de festival să văd GRAMOFONE.
Aici chiar surpriză să văd câți oameni erau în public! Ei au ajuns prin concursul Own the Stage și meritau locul. Uite aici cum a fost. Indie rock cu funk si multă calitate instrumentala. S-a auzit beton!
Nici pe ei n-am apucat să-i văd decât vreo 4 piese că a trebuit să merg spre Hangar unde începea Am Fost La Munte Și Mi-a Plăcut. I-am văzut și acum 2 ani tot la scena asta. Cât au crescut! Dacă atunci aveau 100 de oameni și cântau în deschiderea serii de la 17 acum au avut Hangarul plin, mai mult de 1000 de oameni cred, de la ora 19. Probabil a fost live-ul lor cu cea mai mare audiență ( vezi un pic), asta în condițiile în care anul ăsta au ajuns și la Dunk. Au dat și vechi și noi cu final apoteotic și o asigurare pentru fetele din public cu Am adus Băutură, Fetelor. A dat Stere cu o poftă în tobele alea, mamăăăă!Da’, de ce nu vă purtați tricourile pe scenă că aveți ce ;)??
După ei au fost Mono, tot din zona post-rock/ rock instrumental, mult mai experimentați și mai buni decât ei, dar cu jumătate din public. Asta din zona” Avem trupe, băăăă!”.
În rest, de la ei :). Gang of Youths cu prea puțin publec la Main, poate s-ar fi simțit mai bine la Hangar. CHVRCHES pe ploaie, dar a venit ceva lume, iar până la atracția serii am mai descoperit o scenă Shizzle unde am prins doar o piesă de la The Jam Community și s-au înscris pe lista de must pentru perioada următoare ;).
Regii Limp Bizkit au umplut pajiștea până spre zona din spate, all sounds land cum îi zic eu. Spre 8-10 mii de oameni, din păcate nu toți avizați de repertoriul lor, așa că i-a fost destul de greu lui Fred să încălzească treaba, dar și când a reușit!
Am băgat un flash mosh pe My way cu vreo 20 de băieți în mijlocul mulțimii de m-am ales cu o întindere. Ca-n vremurile bune ;P! Deci, un start bun de festival. Vă mai zic 🙂
criticeyez.com 