Trioul brit-Bot de indie alternativ care se denumește The Kryptonite Sparks – TKS pentru fani – s-a reîntors în București după 1 an jumate cu un concert doar al lor. Așa au mai trecut printre alții pe la câteva festivaluri open air și poate ceva mai mult prin țară. Deci premise bune să iasă șou-șou.
Parcă au așteptat să se întoarcă studenții în București ca să-și facă revenirea știut fiind faptul că ei sunt baza lor de fani. Iar eram ciudatul ăla puriu de acolo :). Ei, dar poate au mai crescut fanii, poate au joburi acum și ora 22:30 a devenit târzie ca să înceapă o cântare, poate și locația Expirat și prețul nu chiar studențesc al biletelor a făcut ca sala să fie doar pe jumate plină. Eu, sincer, mizam pe un sold out, dar na că n-a fost. Din cei care au ajuns totuși se vedea că-s fani. Bine, mai mult fane pentru că băieții arată într-un fel și mai au și șarm. Primul rând de fani era exclusiv din femei lipite de scenă, ca în vremurile bune 😎.
Scena arăta într-un mare fel cu celebrul lor logo care acum câțiva ani era din cartoane pe care le puneau în fața scenei iar acum lumina intens de pe peretele din spate. Transformarea asta spune într-un fel și povestea fanilor metamorfozați de viață din studenți fără griji, plini de energie și nebunie în tinerii cu joburi și responsabilități.
S-au lăsat puțin așteătați cei 3 crai, Răzvan, Rareș Răzvan. Pe Intro și-au făcut încălzirea și a lor și a publicului care de abia aștepta să urle. Apoi Nu ne dăm înapoi, Ne ascundem, Regina s-au scurs okish trăind din entuziasmul de început. Ceva nu făceam click la mine-n cap să-mi aducă TKS-ul pe care-l știam. Și nu doar la mine. Nici spectatorii nu erau tocmai în filmul așteptat.
Până la Și golanii beau ceai piesă pe care i-am regăsit! Și totul datorită părții de impro de vreo 7 minute care mi-a arătat din nou de ce-s în stare băieții ăștia dacă-și dau drumul la imaginație. Yesss! Vedeți aici despre ce vorbesc și e musai să vă uitați ca să mă înțelegeți. Da, asta vreau de la ei. E timpul de next level, e timpul de piese noi care să crească odată cu fanii lor – apropos au mai scos doar 2 piese în aproape 2 ani – e timpul de experimente, de fusionuri, de blues băgat în prog sau de funk electro, de impro din curul lui purcel Marcel 🤣. Pe ea! Pe mama ei de muzică! Să nu mai vin odată și să nu fie juma din piese noi!
Frumos momentul cu Mădălin de pe vremea când erau 4 și cântau în liceu în Botoșani, bune și improvizațiile și energia de pe Identitate, Ești, Scântei sau Ăștia suntem Noi.
Da, bă, ăștia sunteți voi, da’ puteți mult mai mult. Hai, la treabă 🤘!