Sacoșa cu prospături #131

Hai să vă vărs ultimele prospături aranjate, dichisite direct să vă fie playlist de rev party ️🎉️🎶️🎤

Screen Shot 2019-12-30 at 12.17.25 PM

 

ZDA ft. Vecinu’ – Jingle Bells   Până vin invitații mai asculți un colind, mai cum dă vecinu’ ultimele găuri, mai dai un shot de nervi. Cioc, cioc! Nu-i vecinu’ să-și ceară scuze, sunt prietenii ăia care vin cu câteva ore înainte :). Sărbători Găurite!

 

DoomnezeuLa Viflaim colo-n jos    Dacă mai devreme am avut fusion de colind cu bormașină acum treceți la un stoner cu colind ortodox. Gata, toți evlavioșii ți se suie în cap, da’ cei cu urechea fină te pun la un repeat. Habar n-am de unde și cine-s, da’ întreb la Rock pe pâine ;).

 

Alira MunUnona   Ca s-o arzi cool și să arăți că ai gusturi fine pui un electro-ambiental. Scoți coniacul ăla scump și te gândești că la anu’ tre’ s-o vezi pe Alira Mun live. Poate la București…

 

Electromagnetic InterferenceN-am făcut nimic   Deja au venit cam toți. Small talk peste tot. Întrebarea cea mai des întâlnită este Ce mai faci? Răspuns pe un dark blues de la Emi. Cântec de răscruce de viață, unde te tot întrebi încotro, te uiți înapoi să vezi dacă ai vreo direcție. Dacă da, ești norocos, dacă nu, urmează să fii  ;). Mai dai un shot, mai dai un fum …

 

om la lunăRazboi cu lumea   Băi, ați văzut ce an a fost? Și subiectele curg… alegeri, războaie, crime, Greta, 30 de ani… hai să punem lumea la loc în toc… ce mișto zic băieții ăștia. Parcă a pus CriticEyez pariu pe ei, nu ;)? Da, a pus, dar albumul se lansează prin 2020, iar pe 24 ianuarie concert în Control

 

 

Toulouse LautrecCine este ea?  Discuțiile se dezmorțesc, se începe dansul, pui ochiul pe ea și începi să îți întrebi prietenii cine este tipa aia care te atrage. Te ajută Toulouse Lautrec să intri în vorbă. Hai curaj ;)! Vezi că nu-i trupa din Franța 😂

KUNNSTRARun, run   Destule shoturi și e timp de rock’n’roll d-ăla greu, de dat din plete și de cântat la chitara imaginară. Dacă vrei să te dai cunoscător poți să le zici că e primul clip oficial KUNNSTRA 

 

SEX PULA PISTOLPullragadam (CĂPITAN GUERLAIN)  Gata.    Toată lumea e încălzită la dans. E vârf de ring.  E timp de d’n’b, jungle, manea reggaetonizată. Unora le place maxim și mai vor, o să meargă la concert la ei. Alții zic că n-au auzit prostie mai mare  și vor Celine Dion. Aia e, nu poti mulțumi pe toată lumea ;).

 

Lasagna& RochenrolAcele momente   S-a băut destul. O piesă ca asta e fix declicul de care ai nevoie să intri în discuțiile filozofice despre viața ta, unde mergi, ce vrei, cu cine vrei. Acele momente când ai toate barierele date la o parte și ai curaj să fii sincer cu tine însuți. Sunteti câțiva afară la o bere, priviți cerul. Puneți piesa asta pe repeat ca să nu pierdeți momentul ăsta. Vă apasă vocea Andreei pe toate rănile, nu-i așa? A devenit piesa mea preferată de la ei 🖤.

 

Gata cheful. Unii dorm, alții au plecat, doar câțiva mai stau de vorbă. Hai să avem un an ;)!

Screen Shot 2019-12-30 at 12.17.25 PM

SupraDAR / o recenzie animată SUBRADAR

   by Nilu’ Crocodilu

   S-a întâmplat aproape 😎 exact ca în descrierea lui Nilu’ Crocodilu de mai jos și bine că s-a întâmplat așa pentru că numa’ de o recenzie scrisă n-aveați voi timp în perioada asta. Dar așa… așa aveți ocazia să prindeți miezul concertului de lansare a albumului SUBRADAR de la Implant Pentru Refuz din Quantic in a fun way 😉. Cu plăcere!

Nilule, chapeau!

recenzie-IPR-01

recenzie-IPR-03

recenzie-IPR-04

recenzie-IPR-05

recenzie-IPR-06

recenzie-IPR-07

recenzie-IPR-08

Sacoșa cu prospături #130

De-a Sărbătorile pe toate gusturile/genurile 😇😈😎

Screen Shot 2019-12-18 at 1.37.29 PM

Sarmalele Reci feat. Jazzappella Fie ca     Blues colindul în care Zoli ne destăinuie care-s obiceiurile lui de Sărbători. Un finuț și la voce și la umor, cu corul îngerașilor la backing vocals aka Jazzappella. Io zic că fie ca piesa asta să fie și la voi în boxe 😄

iarba FiarelorColindul cerbului   Tot colind, de data asta o reinterpretare a unuia tradițional, pe sonorități de folk rock sau muzică neaoșă cum și-o descriu ei. De adăugat la playlistul de zilele astea 🦌🦌🦌.

Melting DiceUitat   Uitasem de ei până când i-am revăzut la Pepiniera în București. Acum ne-au dat și clip la piesa asta de pe albumul Cord Cablu Creier lansat acum 2 ani, singurul al trupei deocamdată, dar pare că 2020 vine cu vești bune. Îmi place cum sună piesa, oarecum bine readusă tema uitării în atenția noastră în perioada asta când singurătatea doare cel mai tare. Interesant și clipul, cu mesajul spre final. Check it ! 🤘

Cosmin VamanDe Crăciun prin Copou   Colindul lui Cosmin, proaspătul bucureștean care trece prin nostalgia relocării și a depărtării de magia celebrului bătrân parc din Iași. Să-i dăm viewuri pe youtube să-i țină de cald. Plus add la plylistul de Sărbători 🙂

AstronotsLasă-mă puțin  Al patrulea release ever al trupei astea. De data asta avem un lofi beat destul de actual ca sound deși nu-s mare cunoscător al genului. Cred că va prinde la aripa tânără 😉

CrimenaDeath Sentence  Al doilea clip de pe EP-ul – REVELATIONS al secției groove metal din Craiova. Super sound! Nu știu de unde-l au, dar să-l păstreze. Și clipul e bine realizat și induce o oarecare frustrare d-aia de genu’ orice-ai face tot ți-o trag ăștia. Nerecomandat posesorilor de thanatofobie 🤘🤘🤘.

 

 

Livin’ the utopia

Burning Man, un eveniment care atrage în fiecare an multe priviri și care e pe wish list-ul multora dintre noi, inclusiv pe lista mea. Urmăream constant veștile apărute în fiecare an prin canalele mainstream despre eveniment, cine a mai cântat pe acolo, ceva fotografii trăsnite, ce statui ciudate au mai sfârșit în flăcări. Trebuie să recunosc că tot ce știam despre el era de o superficialitate mercantilă extremă. Habar nu aveam despre miezul acestui eveniment pe care-l catalogam ca pe un festival de muzică un pic mai excentric din punct de vedere al locației și al participanților. I couldn’t be more wrong!

Am aflat despre Romanian Burners 1st Gathering de la un prieten și n-am ezitat să explorez despre ce e vorba. A existat un proces de triere, lucru care mi s-a părut oarecum ciudat, dar acceptabil. Ăsta a fost momentul în care am aflat și am luat conact prima oară cu modul de viață și exprimare Burning Man. Da, ăsta nu e doar un festival. De fapt nici nu e un festival. E un eveniment al unei comunități în continuă creștere cu o manifestare artistică neinhibată de niciun concept sau percept, cu valori sociale alternative la establishment, un loc în care te duci să afli cine ești și din care se spune că nimeni nu se întoarce neschimbat. Există și 10 principii după care se ghidează comunitatea. Unul este Radical-inclusion care înseamnă că oricine e binevenit. Aici am sesizat un oarecare conflict cu acel proces de triere, în cazul în care chiar era așa ceva.

Locația a fost ținută secret până cu două zile înainte de eveniment, probabil din rațiuni de a crește interesul și suspansul :). A avut și temă ( ceva mai mult decât un dressing code), Fantastic Thetre.

Recunosc că de la procesul de cunoștere falsă inițială, trecând prin avalanșa de informații de pe eveniment și grupul de fb, am fost într-o continuă schimbare. Habar nu mai aveam ce voi găsi acolo. Se anunța un eveniment altfel decât cunoscusem până acum. Așa a și fost.

1st Romanian Burners Gathering s-a întâmplat într-o clădire de pe lângă Podul Grant unde funcționează în mod normal un hub artistic – Creative Tribe – plin de ateliere, de care habar n-aveam. A mai fost utilizat în Romanian Design Week, am înțeles. O alegere bine făcută. Spațiu mare de expolrat, nimeni de deranjat, cu un aspect industrial, rece, neprietenos, cam ca deșertul din Nevada :). De la prima întâlnire cu Burnerii de la intrare am fost uimit de primirea sincer prietenoasă a oamenilor de acolo. Pasul al doilea a fost prins deja în explozia de manifestări artistice de acolo: instalații, lumini, visuals, muzica ambientală (vezi aici un pic), totul avea o atingere artistică. Și totul fusese făcut de ei, de cei care s-au implicat activ pentru ca ăsta e unul dintre principii, Participation. Dacă tot am ajuns la principii am aflat că este unul din lucrurile importante pentru comunitate și asta am văzut și simțit acolo. Gifting, deseori am fost oprit și mi s-au dat lucruri, unele simbolice, altele palpabile ( ce bune au fost clătitele de la etajul 5 și checul de la 4 din sala cu documentare 🙂 ) sau chiar simple îmbrățișări. Am reușit și eu să împart sticla de vin cu care venisem ;). Civic responsability, totul fain organizat, cu grijă pentru siguranță ( la iconicul foc de afară erau extinctoarele pregătite). Leave no trace, un principiu direct legat de partea ecologică a evenimentului, fiecare a venit cu cana lui, no plastic waste, no garbage. Decommodification, nimic comercial, tot ce era disponibil la Piano bar era for free ( well, se plătise un bilet pentru că trăim totuși într-o societate consumeristă care se bazează pe alte principii). Mai am de rumegat la celelalte principii.

Îmi pare rău că am stat doar vreo câteva ore, deși evenimentul s-a dus mult în a doua zi. Dar cât m-am plimabt printre etaje, instalții și mai ales printre oamenii de acolo am simțit vibe-ul ăla cum că ești într-un loc în care ești binevenit, nejudecat, acceptat și pus în valoare atât timp cât tu îți dorești asta. Acuma, după ce am dat din casa Burnerilor români, sper să aplice principiul Radical-inclusion și să mai pot merge pe la ei. Nu de alta, dar simt că mai am ce descoperi la mine când sunt printre ei ;).

Out of this time

Când mi-a spus Ionuț că a reușit să-l convingă pe Sorin – omul din spatele To The South, Bluebird – să vină la București pentru un live în Expirat a fost ca un cadou primit en avans. Aveam totuși emoții. De ce? Cum va suna pe scenă, în live, o muzică născută într-un dormitor? Cum va reacționa publicul, va reuși să se conecteze cu artistul și muzica lui? Probabil, Sorin și Rahel, aveau aceleași gânduri, dar… de la primele acorduri am scăpat cu toții de ele și am pășit în afara timpului. Da, pur și simplu nu știu cum și când a trecut timpul. Am uitat să fac poze, am uitat să respir, am uitat pe unde mi-am lăsat berea. Mă trezeam între piese când, cu totul neașteptat pentru mine, introvertul dealtfel Sorin reușea cu un umor calm și cald să ne facă să zâmbim pe noi, cei cu sufletele scoase pe afară, prin fața scenei. Muzica pentru introvertiți, cum îi spune el, a avut efectul de a ne dezarma, de a ne dărâma toate zidurile cu care ne-am îngrădit sensibilitatea ca să putem ține pasul cu lumea din afară. De prea puține ori am curajul să-mi expun sensibilitatea de teamă să nu par slab, nevolnic, mic. Sunt traume însămânțate în mine de mediu, societate, familie. Boyz don’t cry. Acolo, cu ei pe scenă și muzica lor revărsându-se peste noi, ieșea din mine acel Fuck off, world! Eu când vreau să plâng, plâng! Și nu s-a întâmplat doar o dată.

Da, le-a ieșit concertul cum trebuia. Uite un live de pe Braille, una din piesele mele preferate de pe SOFT TISSUES – . Apropos, am și uitat să vă zic că și-au lansat în București albumul doi. Sorin a aruncat o glumă cum că Alexu – care a deschis seara și n-aș fi găsit o potrivire mai bună – a construit o energie pozitivă și optimistă și vin ei să o distrugă. Aș corecta “distrugă” și l-aș înlocui cu “completa”. Mi se pare mai apropiat de ce s-a întâmplat acolo.

Tehnic vorbind muzica lor nu e deloc complicată. Acorduri simple, puține planuri și instrumente, versuri uneori construite matematic, majoritatea în engleză, completate însă natural cu câteva în română, totul legat cu o sensibilitate care te rupe și te lipește la loc. Nu e inovație, ci inspirație în a transmite bucăți din el în stare neprelucrată. Îți trebuie răbdare, conectare și curaj pentru a lăsa muzica asta să intre în tine pentru că nu mai ești la fel după. Nu cunosc rolul lui Rahel în compoziția pieselor, dar îl recunosc pe cel din interpretare. Li se îmbină perfect glasurile, chiar și în live pe scena din Expirat. Sunt două glasuri care cântă pentru cele două părți din tine aflate mai mereu în conflict, dar care tânjesc după armonie.

Au cântat piese de pe ambele albume. Uite “hitul” Longings aici. A fost și bis, cerut cu putere de public, cu Voyage, o piesă despre cei pierduți definitiv.

Nu cred că o astfel de muzică poate umple stadioane, dar are puterea de a schimba oameni. Nu cred că poate ajunge la radio în heavy rotation, dar cu siguranță poate ajunge pe playerul din dormitorul tău. Nu cred că vor ajunge la marile festivaluri, dar sunt o a naibii de bună propunere pentru cele mici, de suflet, ascunse prin natură și departe de consumerism.

Sacoșa cu prospături #129

Am fost la shopping la RockMall 🤘. Am luat câte ceva să pun sub brad 😎.

Screen Shot 2019-12-13 at 11.42.37 AM

 

Breathelast.Furtuna    Atenție, rechini pe furtuna de pe Marea Ascunsă 😉! Știți că e al doilea single de pe viitorul LP, nu? Se continuă linia de pe Fuga cu un sound puțin schimbat, dar încă nu m-am prins exact ce și cum. Poate mă dumiresc la următoarele piese.  Sau poate nu 😆. Oricum, ne-au dat și clip să amplifice furtuna din ei, din noi…

Bucăți, rupte din noi! / Vor rămâne in urmă/Aruncate înapoi!/ Să scăpăm de furtuna ./ /…ruptă din noi!

Between Life and Death“R.I.P” (feat. Gombi from On the Valley)   Metalcore/Djent de la Focșani, un proiect one-man band & friends. E potențial acolo 🤘.

DenormOceans (live in the Greenhouse)   Altă trupă în premieră la sacoșă, altă trupă de peste Prut care mi-a atras atenția. Un indie synth/electro cu o voce spre DM. Mi-au plăcut la prima ascultare și mă mir că nu trec mai des prin România. Ar merita♥️♥️♥️ !!

 

Baby ElvisEmily (Funeral)   Mai brit de atât nu se poate 😛! Un garage mai lent la început, care o dă în pop-punk, in memoriam Emily Dickinson . Un alt single de pe recent lansatul lor EP, Read It In A Pamphlet. Bine formația️  ️🥁!

 

Unity of OppositesSmiling Slave  Prima trupă din Arad care intră la sacoșă. Chiar, ce s-o mai întâmpla cu scena de acolo? Noroc cu Implant Pentru Refuz care i-au invitat în deschiderea concertelor de lansare SubRadar, așa am auzit și eu de ei. Au vreo 5 ani de activitate, iar ultimul pare destul de aactiv în care au scos 3 din cele 4 videoclipuri ale lor. Pe cel mai recent îl aveți mai jos. Un aproape progresiv, destul de melodic, uneori parcă aud Grimus, alteori Twenty Seconds to Mars, deci fiecare aude ce vrea :). Un videoclip neașteptat de interesant, fără o poveste, dar cu multe inovații.  Pot fi văzuți pe 13 decembrie în Quantic.

Piatra Neamț Putere!

by Andra Rotariu

Screen Shot 2019-12-12 at 10.22.19 AM

Sunt fană Sea Section de mică 🙂 Acum o să vă ofer un pic de backstory, poveste pe care poate o auziți pe la concerte, dar nu tot timpul.

Pe Armand l-am cunoscut în aprilie 2018. La momentul respectiv era un puști de clasa a 12-a care era în echipa unui festival de film din București, echipă din care începusem să fac și eu parte de puțin timp. Sincer, băiatul ăsta nu se pricepea la făcut o primă impresie bună, dar mi s-a părut că mai merită o șansă.

Treptat am aflat că era elev la Liceul de Arte Victor Brauner din Piatra Neamț și hei, mai și cântă. Și cum cântă :)! Fast forward în octombrie 2018 când am reușit să ne sincronizăm gașca veselă la Sofar Sounds Iași (Sea Section, Ana Coman, Fine, it’s Pink & Adam’s Nest), chiar la ediția lor aniversară. Aici a apărut pentru prima oară Andrei în peisaj, atunci elev în clasa a 10-a, iar în acea seară a luat naștere Sea Section. Nu întâmplător Armand a cântat în Control un cover la bis și anume The Beatles – Blackbird, ci pentru că atunci, în prima seară de Sea Section, cu această piesă ne-au lăsat puțin mască pe toți.

Screen Shot 2019-12-12 at 10.22.33 AM

În februarie 2019 s-a ivit ocazia unui concert la Have a Cigar așa că a venit momentul perfect să meargă și la Nesemnații la Radio Guerrilla. De atunci au apărut Adi și George în peisaj, iar împreună formează trupa de astăzi, cea care a început de atunci să lucreze la albumul de debut, Vertical Issues.

Screen Shot 2019-12-12 at 10.22.44 AM

Vertical Issues s-a vrut a fi un album tras într-o bucătărie, într-o garsonieră din Piatra Neamț, dar puțin curățat de al nostru Alex Zamfir de la SWANBOY MUSIC. Poți scoate băieții din Moldova, dar mai greu să scoți Moldova și autenticitatea din ei.

Primul single, Giants, a fost lansat în Februarie 2019, Bad Scenario în Martie 2019, iar Ergo (parte din seria Sentio Ergo Sum) în August 2019.

Screen Shot 2019-12-12 at 10.22.57 AM

Lansarea din Club Control a fost în sine un moment din ăla de “Mamă, am ajuns aici și am făcut-o și pe asta!”. S-a cântat cu mult chef, energie și feeling. Mi-e greu să nu fiu subiectivă aici și încă și mai greu să recunosc asta, dar exploda mândria în mine, mai ales în momentul în care au cântat Sentio, piesa mea preferată de pe album.

Băieți, BRAVO :)! Iar pentru cei care nu au reușit să ajungă la concert, să știți că puteți găsi albumul în întregime aici și promit că mă voi da peste cap să îi vedeți mai des de acum încolo și nu doar în București, Iași sau Piatra Neamț.

Screen Shot 2019-12-12 at 10.23.09 AM

P.S.: Următorul concert îl vor avea în a treia zi de Crăciun, pe 27 decembrie, acasă :).