A fost odată și bine c-a fost. În sfârșit Silviu și-a luat avânt să-și aducă în fața noastră proiectul lui solo. Intitulat simplu, Ciocanelli. De mult timp își dorea asta, de mult timp îl așteptam eu, dar abia acum i s-a împlinit visul. S-a întâmplat în a doua zi de octombrie, la Mercato Kultur în deschidere la om la lună acustic (vezi aici cum a fost).
Poate-l știți pe Silviu din Familia Jeff și al lor plin de distors hit Mici și bere. Sau poate-l știți din proiectul care mi-a plăcut mult Lasagna & Rochenrol din care făcea parte alături de Andreea. Acum are și proiectul solo.
Naufragiatul viselor lui, cum se auto descrie într-una din piese, nu e chiar naufragiat ci un explorator. Da, poate încă nu știe unde vrea să ajungă sau ce resurse are, dar s-a lansat la apă.
Dacă-i auzeai introducerea ai fi zis că-i cel puțin un moderator TV cu experiență când de fapt era plin de emoții și sensibilitate. Venise să-și expună sufletul pe-afară și îți trebuie ceva curaj pentru asta. Și nici nu mai urcase pe scenă de vreun an.
Locul a fost ce trebuia. Oamenii care vin la om la lună sunt din cei care caută sensibilitatea și emoția în piese. Deci premise bune. Emoția o simțeai în vocea lui la notele mai complicate sau pasajele muzicale în care ai nevoie de ore multe de canto. Lucruri de îmbunătățit, loc de crescut.
Playlistul e încă destul de scurt. Vreo 6, poate 7 piese din spectrul indie folk care poate s-a duce într-un mellow-grunge dacă ar electrificat, uneori nervos, alteori duios și liniștit. Cam ca o curgere de apă de munte. Nervos și repede până dă de un baraj pus de oameni pe traseu… și apoi iar cădere repede.
Versurile sunt cheia desifrări mesajului lui. Nu pot să lupt în locul tău, dar pot să te strâng la piept. Un vers cu una dintre cele mai frumoase declarații de iubire. Iubire de copil, iubire de părinte, iubire de prieten, iubire de aproape, iubire de iubit/iubită. Am simțit mult din experiențele personale, intense și nedrepte, trăite de el, în mai toate piesele.
Dacă ar fi să aleg o piesă care a ieșit din rând ar fi Noi doi, dacă ăsta e titlul. Cu asta aș începe expunerea în online. Expunere care cred că e următorul pas al proiectului, Are mare nevoie de așa ceva. Și de live-uri cât s-o mai putea, pe unde s-o putea. A, și dacă vezi vreun eveniment cu el vino că n-o să pierzi, dar vino pregătit să te conectezi, să te doară, să te vindeci. Nu veni să stai cu nasu-n telefon și cu burgeru’ pe masă.
criticeyez.com 