Motto:
Și cu sângele curs de tot
Țin pumnu’ sus la cer
Decât îngenunchiat mai bine mor
Si mor liber.
De la versurile astea ale lui Mihai din piesa Bătrânu‘, un hip hop pus pe piesa rock de la Blues Saraceno, mi-a venit mie să scriu să-i zicem o scrisoare către ăi mai tineri la 31 de ani de la decembrie ’89.
Ce legătură are asta cu scopul și misiunea blogului ăsta? Păi are mare legătură. Pe mine m-a prins revoluția pionier. Nu exista cuvântul underground în vocabular. Alternativul era firav de tot. Câteva versuri insinuante ce scăpaseră cenzurii, câteva coveruri mai îndrăznețe și o mână de roacări, folkiști, unu-doi pe electronică. Peste asta nici acces la ce produsese occidentul degradant în anii ’60, ’70, ’80. Nouă, românilor, ne-a lipsit undergroundul care aduce de la sine diversitate, nealiniere la standarde, la turmă. Aduce atitudine, tupeu, berbeci de artiști care împing în direcții opuse, aduce nesupunere la directive, direcții și canoane. Aduce suportul și creuzetul pentru LIBERTATE.
D-aia trebuie să-l păstrăm pentru că pentru opțiunea de a fi altfel, de a spune ce crezi, de a te exprima liber s-a murit. Da, nu e glumă! O parte din cei 1166 care și-au pierdut viața atunci chiar au murit cu gândul la libertate așa cum o înțelegeam noi atunci. O să auziți multe interpretări cum că loviluție, lovituri de stat, agenturile. O fi fost, dar ce vă pot spune eu este că unii au înfruntat gloanțele doar pentru că voiau să trăiască liberi. Flacăra asta am câștigat-o atunci și trebuie s-o ținem aprinsă, s-o dăm mai departe. Și undergroundul e locul în care se simte cel mai bine aerul libertății. Așa că #supportyourlocalbands este de fapt #supportyourfreedom.
Bătrânu’ meu mi-a zis de mult (haaai)
Să nu mă vând
Că ce am eu e foarte scump.