Criticilor, în general

Critici voi, cu flori deșerte,
Care roade n-ați adus –
E ușor a scrie versuri,
Când nimic nu ai de spus.

Mi-a venit în minte acum ceva zile poezia Criticilor mei. N-o știu pe de rost, nu vă aruncați pe mine 😜, dar îi știam mesajul și-mi place cum a pus problema acu’ vreo 150 de ani. Io de Eminescu am dat pe la vreo 5 ani de la tata, apoi prin liceu mi-a plăcut, după aia l-am considerat supraestimat și ce pnm tot Eminescu-n sus și-n jos. Acum iar îmi place. Am mai dat o foaie și m-am mai apropiat de miez, probabil 😉 .

Dar nu despre asta voiam să mă bag în seamă fix de 15 ianuarie. Am făcut o scurtă căutare pe net să văd cum e reflectată poezia lui prin muzica de pe la noi. Am dat și de veche și de mai nouă. Și de versuri complete și de interpretări sau răspunsuri peste veac. Vă dau doar câteva din ce am găsit și, rogu-vă, completați și voi lista. Eu cred că Eminescu ar fi fost cool și azi.

Celebra Atât de fragedă de la Mondial, pe care cred c-o știți toți.

A mai fost prin anii ’80 Florin Bogardo, care a pus pe muzică mai multe poezii d-ale lui. E un pic prea romantic pentru secolul ăsta, dar avea talent pe felia lui.

Nicu Alifantis are o piesă care-mi place mult și care e și după o poezie mai necunoscută de-a lui Eminescu, din zona influențată de mitologia hindusă, Kamadeva.

Ne tragem mai spre zilele noastre cu FiRMA și O, Rămâi! de pe Poezii Alese Vol I. O interpretare de-ți taie respirația.

Lucifer – A Rock Opera este una dintre cele mai noi și mai îndrăznețe demersuri legate de opera lui Eminescu. Adrian Tăbăcaru a compus o operă-n 12 piese bazate pe Luceafărul, după versiunea tradusă în engleză de Dimitrie Cuclin. Un spectacol audio-video extraordinar la lansarea din Control de acum 2 ani.

Tot pe zona rock e și Lucis, răspunsul Alternosfera la tema Luceafărului, un răspuns care împletește elemente din viața reală a lui Eminescu cu cele din poezia lui într-un mod foarte interesant.