Meat&Grill: Alexandru Lenghel @INFINITUM

Există o parte a muzicii despre care n-am scris niciodată pe blogul ăsta deși cred că, prin prisma reach-ului cel puțin, poate fi considerată de partea alternativă a fenomenului muzical actual. Vorbesc de muzica clasică dacă nu v-ați prins. Așa am ajuns să fiu interesat de proiectul INFINITUM încă din clipa în care mi-a ajuns în feedul facebook-ului. Scurta descriere din postare mi-a aprins niște curiozități așa că am căutat să le aflu și răspunsul. Așa am ajuns la producătorul evenimentului, Alexandru Lenghel.



Io: Încep direct. De ce credeți că ar veni un roacăr sau un iubitor de muzică electronică la INFINITUM?

Alexandru: Pentru experiență. INFINITUM este în primul rând o experiență. În prima parte, INFINITUM este o poveste. Noi spunem că este povestea universului și implicit a omului, omul fiind, de fapt, o manifestare a universului. Și iar mai spunem că este o experiență pentru oricine. Un roacăr sau un iubitor de muzică electronică bănuiesc că nu ascultă exclusiv muzică rock sau electronică. Știu că pentru unii, a fi roacăr, este și un stil de viață, nu reprezintă doar o preferință muzicală. În aceeași măsură, noi, ca oameni, avem o curiozitate nativă, ne place să explorăm, să experimentăm – practic asta e esența vieții, a dezvoltării noastre. Și atunci noi propunem o experiență nouă – ai această poveste care este spusă prin muzică (avem pe scenă o orchestră foarte mare), live visuals, jocuri de lumini, dansatori și acrobați. Iar în partea a doua avem un concert de pian fabulos – Concertul de pian nr. 3 de Rahmaninov – mulți îl consideră cel mai frumos, dar și cel mai greu din punctul de vedere al solistului concert de pian. 

Io: Cum s-a născut ideea spectacolului? 

Alexandru: Cred că cel mai important a fost dorința de a promova artiștii și cultura românească. O societate sănătoasă, o comunitate modernă are o cultură dezvoltată. Și asta vrem să facem prin INFINITUM – să creștem valoarea culturală, să inspirăm generațiile tinere să facă artă, să creăm o comunitate în jurul INFINITUM – o comunitate care să poată să susțină în viitor generațiile tinere. Și să facem acest lucru, ne-am propus să creăm un spectacol pentru toată lumea, după cum spuneam. Un spectacol pe care fiecare să îl trăiască așa cum îi vine, așa cum îl simte. Și din acest punct de vedere facem un mix de arte – avem dans, acrobați, live visuals, orchestră, jocuri de lumini și… spoiler alert – poate și puțin teatru. Asta e frumos la INFINITUM – este într-o continuă dezvoltare – fiecare om care este implicat în proiect, și chiar avem oameni absolut minunați și oameni care văd acest proiect cu ochii sufletului, a venit cu idei, cu propuneri. Conceptul nu a fost schimbat, dar implementarea a fost îmbunătățită cu fiecare zi de lucru. 

Io: INFINITUM pare un titlu așa, grandios, filosofic oarecum. Ce latură a infinitului e surprinsă în spectacol?

Alexandru: Numele de INFINITUM a venit din mai multe surse. Cred că cea mai importantă, totuși, a fost ideea că muzica clasică este nemuritoare. Practic, este singurul gen de muzică ce se interpretează de sute de ani și probabil se va mai interpreta în continuare, chiar și pe alte planete. Apoi, ideea că orice creezi, rămâne în univers. Se spune că un sunet creat, călătorește în spațiu și timp. Chiar dacă nu îl mai auzi, vibrația lui există. Și în plus, e ceea ce ziceam la întrebarea anterioară – fiecare om poate să îl trăiască într-un număr infinit de posibilități – poate să fie indiferent, poate să fie mișcat, poate să plângă sau poate să simtă absolut orice. Este un spectacol despre tot 🙂

Io: Se vrea spectacolul o replică sau o concurență la Rieu sau Havași?

Alexandru: Este o întrebare excelentă, și, sincer, una la care mă tot gândesc de mult. E clar ca ambii sunt niște modele de succes în această zonă. Replică sub nicio formă nu se dorește a fi și nici nu poate să fie pentru că noi nu ne centrăm pe un artist, ci pe mai mulți artiști. Fiecare artist este, din punctul meu de vedere, la fel de important. Și aici vorbim de artiștii pe care îi vedem pe scenă, dar și la cei care nu se văd – regizorul, artiștii vizuali (cei care fac live visuals), light designer-ul, cei de la comunicare și art directorul. INFINITUM este de fapt o platformă de exprimare – s-a lansat conceptul și apoi încetul cu încetul s-a format o echipă în jurul proiectului, fiecare cu ideile sale, cu propunerile sale și cu o viziune nouă. Concurență nu ar trebui să fie, este loc pe piață pentru toată lumea. Rieu a adus muzica clasică spre mase, practic a reinventat interpretarea muzicii clasice iar asta se vede prin popularitatea concertelor sale. Havasi a creat un nou concept, a adus partea de spectacol în concerte, dar nu mai e chiar muzică clasică. INFINITUM nu este un concert, este un spectacol, este o experiență după cum spuneam. Și totodată păstrăm valoarea muzicii clasice, practic creăm o simbioză între clasic și contemporan.



Io: Din descrierea evenimentului mă aștept ca prin Romexpo Arena să zboare acrobați peste pupitrul lui Tiberiu Soare în timp ce visualuri spectaculoase îți fură ochiul. Am înțeles corect?

Alexandru: Nu pot să spun decât că o să fie grandios 🙂

Io: Sunt două părți ale spectacolului din ce văd, dar par oarecum diferite. Se mulează ele cumva pe poveste?

Alexandru: Misiunea INFINITUM este de a promova și susține artiștii și de a oferi un act cultural de o calitate indiscutabilă. În a doua parte avem un concert de pian, și un concert extrem de valoros. Nu orice pianist poate să performeze Rahmaninov și prin urmare se interpretează destul de rar în România. Este extrem de dificil tehnic și fizic, pentru solist este epuizant, iar din punct de vedere muzical te trece prin toate stările. Partea a doua este, dacă vrei, un value statemental INFINITUM. Și o să încercăm să introducem publicul mai mult în concert. Publicul va putea să vadă pe ecranul mare notele muzicale ale partiturii cântate de solista Edit Maria Fazakas. Ne dorim ca publicul să facă parte din acest concert. Am persoane care mi-au spus că vin doar pentru Rahmaninov 3, am altele care vin pentru muzica clasică, alții mi-au spus că le place foarte mult new media, alții pentru dans. Deci totul de fapt se mulează pe povestea INFINITUM.

Io: De când pregătiți acest spectacol? Întreb pentru că pare o muncă începută de ceva timp iar accesul la repetiții n-a fost chiar darnic în ultimul an.

Alexandru: De un și jumătate cel puțin. Într-adevăr a fost o perioadă dificilă, dar eu zic că, totuși, suntem într-un punct bun acum și privim totul cu optimism și speranță.

Io: Pe final, cu ce v-ar plăcea să plece spectatorul acasă? Presupunând că te nimerești în autobuzul de noapte care duce spectatorii spre casă ce ți-ar plăcea să auzi pe furiș?

Alexandru: Cred că tuturor ne-ar plăcea ca INFINITUM să creeze emoții puternice și ca fiecare persoană prezentă să fie ”atinsă”. Ne-ar plăcea să fie mândri de faptul că au fost la INFINITUM și că, până la urmă, prin prezența lor au susținut un concept nou și au făcut parte din acest început. Sunt la fel de importanți ca artiștii. Ce ar fi cultura fără public? Iar pe drumul spre casă să fie plini de energie, bucuroși că au fost prezenți și dornici să le spună tuturor despre INFINITUM.  

Io: Încă una și gata. Va fi un one shot show sau ne putem aștepta și la alte reprezentații?

Alexandru: La cât s-a muncit, ar fi păcat să fie one shot. Mai mult de atât nu pot să spun decât că ce-i în mână nu-i minciună 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s