În fereastra de viață aproape normală apărută odată cu relaxărea (sic!) dintre delta și omicron am început sezonul de concerte indoor. Între 18 și 22 liber la disctracție!! Mă rog, cu procente din sală, cu mască și acces condiționat, dar tot mai bine decât deloc. Ocazia? 9 decembrie 2021, lansarea albumului Vicii, talente și patimi vol II al trupei STEMA. Au tot amânat lansarea băieții pentru că voiau s-o facă live și știau ei bine de ce 😉.
Ca niște căprioare timide care înaintează spre iazul cel nou așa ne-am adunat la scenă. Efectul pandemic de zburătăcire îi zic eu. Da, nu mai văzusem un concert de 69 de zile de la Orkid și Coven Clash tot din Control.
N-a început la ora scrisă în program ci cu întârziere de aproape o oră, dar de data asta nu m-a deranjat că oricum eram ocupat cu crowd-surfing-ul printre fețele demult nevăzute. La primul acord de chitară cred că eram vreo 100 la scenă și până la final s-a făcut de vreo juma’ de sală cât permite regulamentul zilele astea.
Silviu Sanda, firul roșu al formației de la înființare și până azi a pornit cântarea cu Pădurea. Alături de el, Robert Voicu zis tâlharul de la bass, Daniel Bvs Olteanu la tobe, Dan Minel Stoica la chitară și Sfichy Daniel la acordeon. Asta e formula cristalizată în ultima perioadă.
Prima parte a concertului a fost cu STEMA pe care o știm, cu soundul indie rock și dese incursiuni în surf rock, dar și ceva elemente pe ici colo de progresiv, post-rock sau burlesc a la Tiger Lillies. S-a pornit balansu-n public. Ce chestie! Mi-am dat seama că există o serie de mușchi de concert, unii care se resimțeau de la țopăiala haotică și neexersată de atîta timp 😜. S-au scurs piese și de pe primul volum ca Săgeata, Om, Toamna sau Stres (piesă care trebuia să fie cântată cu un invitat, și ce invitat!! Artanu! Dar din motive de sănătate s-a declinat în ultimul moment. Sper să mai prindem minunea asta). Cu piesa Silvia, probabil cea mai grea piesă de cântat pentru Silviu, din motive știute doar de el, s-a terminat prima parte a playlistului.
Cea de-a doua a avut altă dinamică. S-a dat drumul la paranghelie, iar mulțimea a început să se unduiască pe ritmuri mai balcanice. Noua găselniță a trupei este transformarea unor piese din repertoriul muzicii de petrecere trecute prin filtrul lor indie rock. Am mai văzut încercări de genul ăsta, dar nu făcute cu consecvență. La ei însă avem deja vreo câteva piese de pe noul album cu acest filon. Ce aduc ei în plus e ceva determinant și anume pe Caliu și vioara lui. Ia uite aici neboonia lu’ STEMA și Caliu!
Celebrul lăutar din Taraf de Caliu a stat pe scenă vreo 4 piese plus încă vreo 2 la bis. Mega șmecherie ce face el acolo. Or fi repetat la sală, nu zic nu, dar cred că e o mare doză de improvizație cu el pe scenă. Ce frumoasă-i noaptea asta (C.F.N.A) și mai ales Sharaiman sunt niște piese pe care le guști mult mai bine live când te trezești cu piesele lungite de duete Silviu–Caliu și uneori cu Sfichy la acordeon, și parcă nu vrei să se mai termine. Adrenalina și Himalaya, piese mai vechi, intră și ele cumva reinterpretate în setul ăsta nou . E o găselniță bună, băieți, și cred că va fi interes pentru soundul ăsta pe scenele de festival, mai ales cele de vară.
Trebuie să menționez neapărat o altă colaborare, o piesă care nu se încadrează în nici una din cele două direcții și anume Visul basistului (ascult-o aici neapărat) cu Narcis Axinte la voce. Are un iz de Basu și cu toba mare combinat cu ceva din Timpuri Noi ăla vechiu, o piesă cocky, cu tupeu care pune sala-n cap.
Hai c-a luat-o bine mini-sezonul ăsta concertistic. Aveți grijă ce faceți cu infectările alea să țină cât mai mult relaxarea și , de ce nu, să intrăm pe normal asap. Cât despre STEMA vedeți că au lansat și o serie limitată de CD-uri cu noul album și o grafică mișto. Pe el!
criticeyez.com 