WE WANT MORE!



O amintire vie de pe vremea studenției este cea cu colegul Mitică mergând agale spre ghena de gunoi din capul coridorului cântând Violeta de la Sarmalele Reci. Ăsta a fost hitul anului II la Electronică. Am ascultat caseta la un dublu-casetofon International 😊. Apoi în format mp3 piratat de pe cine știe unde când am avut primul 486. Acum, în 2021, am șansa să ascult albumul Țara te vrea prost pe vinil într-o versiune reînregistrată așa cum merită.

Pe lângă trupă trebuie neapărat adus un mare mulțumesc celor de la Trei Bețivi Bar care au făcut ca visul ăsta să prindă contur. Da, e primul demers de genul ăsta pe care-l știu, în care un bar mic, dar implicat în scena alternaltivă de la noi, (ne) face un astfel de cadou. Și cum soarta îi răsplătește pe cei curajoși cred că au pus mâna pe o rețetă de succes. Iată și de ce…



Quantic, sâmbătă seara, 18 decembrie 2021. Sold out la o trupă emblematică a anilor ’90. După cum mă și așteptam demografica se ducea binișor peste 40 de ani, dar am avut plăcuta surpriză să țopăi în fața scenei cu un grup de adolescenți veniți de capul lor după ce au auzit la părinți piese Sarmalele Reci și li se părea foarte punk trupa. Prin public am văzut des părinți veniți cu copii ajunși și ei la vârsta facultății. Un fel de predare de ștafetă.

Îmi aduc aminte clar că la vremea când am ascultat pentru prima oară Țara te vrea prost mi s-a părut un act de tupeu artistic mai ales prin prisma versurilor. Albumul este o secțiune acidă prin societatea românească din vremea aia și surprinde într-un mod punk și smart problemele de care ne loveam cu toții atunci. Da, e nevoie de ceva materie cenușie disponibilă ca să poți înțelege versurile textierului lor de atunci și de acum aka Florin Dumitrescu. Îmi permit aroganța asta având în vedere că textul ăsta va avea un areal limitat de răspândire 😜.



Să revin la magnifica seară. Cât mă delectam cu merchul lor – și au avut la greu tricouri cu multe din versurile lor celebre – a și început cântarea. Prima parte a fost dedicată în exclusivitate albumului Țara te vrea prost și, din câte mi-am dat seama, au urmat oarecum ordinea de pe album. Deci start cu Vărsătorul. Apoi La Preoteasa. Chiar, oare câți mai știu azi despre ce a însemnat fenomenul Preoteasa pentru vremurile alea? N-ai nimic sub tricou mi s-a părut mai punk decât acum 25 de ani, Bluesul băiatului sărac un statement de atunci, valabil în parte și acum pentru ei că nu s-au prea înghesuit grangurii mari de main stream la muzica lor. Iordache cu saxofon și voce e și azi ca ardeiul iute și smântâna lângă sarmalele calde 😜.



Băi, lumea știa versurile de mi-au dat rușinea. Am surprins chiar și puștoaice, probabil născute în mileniul III, dar care n-au scăpat un vers din Nicu Ceaușescu președinte. Oare cum mai percepe generația nouă un text ca ăsta?



Violeta a intrat în ritm de bossa nova printre noi, probabil hitul și cel mai penetrant cântec al lor. Pe nedrept aș zice, dar nu te pui cu gusturile oamenilor. Hai poate Șpriț de vară să mai fie acolo.



Mamelor e o altă radiografie dureroasă a anilor ’90. Cei de-un leat cu mine recunosc versurile cântecului ăsta care ne însoțea călătoriile cu autobuzul sau metroul. Florin Dumitrescu a fost doar un culegător de folclor urban. A pus cap la cap diversele versiuni din RATB. Tatiana, piesa lor punk-psihedelică a făcut trecerea spre Țara te vrea prost. Ohh, dar cu cât patos actual s-a urlat pe piesa asta!! Întocmai ca și la Caragiale se pare că lucrurile nu s-au prea schimbat în ultimii 25 de ani. Gașca de la bloc a închis partea de concert care ținea de albumul Țara te vrea prost. A fost piesa pe care am auzit cele mai multe sticle și pahare sparte. O fi fost doar o coincidență sau, poate, un zăduf al frustrării, nu știu. Oricum acel refren strigat din sute de glasuri a zburat prin eter și timp spre toți cei care sunt azi pe alte meleaguri. Iar Viciu aici a fost la fel de șmecher pe chitară ca Slash.



Vă ziceam mai sus că e o rețetă de succes. Da, pentru că sper că va continua demersul de revival pentru materialele Sarmalele Reci și nu numai. Iar ce a urmat din playlist îmi dă speranțe. Au fost piese de pe Aurolac cu Domnu Popa acest Moș Crăciun modern 😜, Ana are mere și Aurolac. Apoi Răpirea din Serai cu Zoli, acordeonul și cupluri dansând pe Telefonul nu mai sună – recunosc că și eu am agățat ceva acum 20 de ani pe ea 😊 – și Prostia la Putere, o piesă mai actuală ca niciodată. S-a dat și de pe Maniac Dacă n-ai fi tu, Maniac, La televizor și de pe Haos.ro Cocktail Molotov, Haos și Cântece și Descântece de pa Vaca, iar finalul finalului, grand bis, Șpriț de vară că nu se putea fără el chiar dacă-i decembrie.



Este oricând o plăcere și un semn bun să merg la astfel de concerte cu trupe emblematice care n-au deraiat de la stilul și mesajul lor indiferent de cât de tare i-a durut la pungă sau orgolii. Sunt sigur că nu le-a fost ușor să-i vadă pe alții luați de valul main stream și transformați în vedete de carton, dar cu bani. D-aia sunt și mai de respectat. Dar ca să-i nu-i pierdem de tot putem totuși să ne facem niște cadouri faine de sărbători. Vinilul se mai găsește la Cărturești și la Trei Bețivi Bar, dar sigur mai au și din merchul cool. Asta ca să le dăm un semn că WE WANT MORE!!!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s