Sacoșa cu prospături #252

Mai e până la valentinsdei, dar dacă s-a nimerit marfă nouă fix pe zonă am zis de ce nu!? E cu love în diverse pov 😜. Serviți cu poftă.



The SchnitzelsMinte bolnavă || Să-ncepem cu the sick side of love. Asta judecând după versuri 😊. S-a dat drumul celui de-al doilea single din proiectul culinaro-muzical de-și zice The Schnitzels. Uitându-te la palmaresul muzical al celor doi componenți pare că au negociat din greu pe unde s-o ia, d-aia nici nu-i ușor să-i dibuiești. Punk-blues cu fuzz-ul de garage să fie? Schimbări de ritm, chitara old school și Narcis plimbându-și vocea între tonuri joase și screamo. Cam sexoasă producția. Trebuie să lupte însă cu eticheta de The Black Keys de România.



Rockabella Invulnerabili || Aici e un conflict de interese. Vedeți voi de ce 😜. Nu zic de clip, dar asta nu mă împiedică s-o pun la sacoșă. Recomand ascultarea la maxim în căști. Asta e despre partea aia din iubire în care-ți vine să zbori, dar vorbim de zborul asumat, complet, nu beția începutului. Incomplet însemană că mai e ceva de construit… aici e cheia cântecului pentru mine. Nu destinația în sine, ci călătoria, cum și cu cine o faci te poate face să simți invulnerabilitatea. Și da, invulnerabilitatea presupune asumarea greșelilor și a te ridica din nou. Îmi place încăpățânarea lor de a-și urma linia chiar dacă art-rockul nu aduce stadioane de fani. Ajung ei unde trebuie. Cum o să ajung și eu la lansarea albumului din Control pe 9 decembrie.



onenightstandband Dangerous but fun|| Uuuu, baby! Titlu care explică singur despre ce latură a iubirii e vorba-n piesă 😉. High voltage rock, așa scrie la proiect și așa-l și simți de la prima notă până la final. Are un iz de dance-punk din ăla gen Billy Idol care a reușit să se infiltreze îm mainstreamul anilor ’80, dar pe steroizi. Iar vocalista este fix din filmul ăsta. Must see într-un live cum se mișcă trupa.



Trip ManillaNU || Piesa NU îmi place. NU va fi difuzată pe radio. NU are de ce. NU marchează un restart al proiectului. NU este de pe viitoul album FAK FOLK. Confuzant titlu, dar lor le place 😜. Mă bucur că s-au întors la varianta cu duet pe voce, Vali Petridean având acum o ființă feminină ca parteneră, după înfățișare și glas. Energia se dă de la unul la altul și susțin bine mesajul. E vorba de iubirea aia care-ți intră pe furiș în viață, tu-i zici NU, dar ea își vede de treaba ei, ca o iederă pe zid. Scriam, ascultam și m-a pălit în timpan vioara inserată-n piesă. Au mai avut vioară până acum, nu? Please help 😊!!



Lil Obeah, Time & Extra Kool Fearless Vampire Killers || Foarte cool ce-a ieșit aici. Industrial hip-hop cu inserturi de chitară electrică. Piesa este o colaborare cu doi rapperi din Denver și produsă de Marius Costache la Studio 148 Este un tribut adus simbolurilor din filmele de groază clasice și contemporane. Numa bună de lansat în preajma helăuinului 🎃.


Damian GerardNikes || Aici iubirea s-a cam terminat, dar lasă urme. Am dat de piesa asta pe la un concurs de pe feeder.ro. Ca sound m-a dus spre boy bandurile anilor ’90 care mai cântau semi-acapella și udau… ochii fetelor 😜. Niciun motiv pentru mine s-o iau la sacoșă, dar… o face într-un fel atât de sincer, probabil fiind la o vârstă în care de abia te-a lovit prima iubire, încât cu toate ieșirile din voce, are un ceva… original. Chiar și reperul din titlu și apoi din refren, acea pereche de teniși Nike – foarte urban/contemporan reperul- care devine simbolul lucrului pierdut, dar care încă te ține agățat în poveste. Cu tot cu gleznuțe. Să vedem cum evoluează, zic.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s