Plouă, plouă, plouă vreme de … filosofie 😉. Cu asta s-a umplut sacoșa asta de noiembrie. Plus ce a mai căzut din spațiu, timp să meargă la o omletă cu somon.
EYEDROPS – Am nimic || Scot piese una și una punkiștii ăștia. Am nimic, ce titlu filosofic! Cu versuri pe care le resimți adânc în tine. Mai ales dacă ai destule cicatrici pe dinăuntru și ai mai și învățat câte ceva din ele. Pentru că te-ai dus departe, cât de departe ai putut trecând peste dureri, orgolii, rătăciri și regăsiri. Încă o prăpastie depășită și n-ai timp să te bucuri pentru că urmează încă una de trecut.
E cântecul de luat cu tine drept tovarăș de drum pe Camino de Santiago și, din când în când, să-i spui… o să stau lângă tine, poate dau și de mine …cumva / lăsând în urmă lumea. Și poate ai noroc chiar să dai peste cineva pe drumul ăsta. Big love ♥️♥️♥️!!
Breathelast. – Ne ajunge nimic || Vine replica cu distors, mai dură, mai din metalcore, dar care duce mai departe același mesaj. Ce facem noi aici? Nimic devine tot ce știm dacă ne ajunge nimicul. În contrapartidă însă Breathelast face multe. Asta este prima piesă cu clip oficial în formula nouă cu Ștefan Butnariu (ex. PROOF) la chitară și voce plus Adrian Popescu (Aeon Blank) la bass. La clip se vede mâna, ochiu’ și talentu’ lui Miluță Flueraș 🤘!
Lunatic – Marțiana || După întrebările și încercările de răspuns filosofal ne ia cheful de plecat hai-hui prin univers cu puterea minții unui îndrăgostit. Senzația aia de plutire și de habar n-ai ce-i cu tine când îți trece … marțiana prin viață este surprinsă-n versuri la cea mai catchy, cool piesă a lunaticilor. Părerea mea 😜. Io peste ei am dat la Trandafiri ș-aia o piesă cu potențial de șlagăr. Au un dance rock împănat cu synths, keyboards, efecte, schimbări de ritm, normal că i-au dat și clip. O combinație de Peaky Blinders wannabes gravitând în jurul Laurei Cosoi. Nu știu cum de-au convins-o să le apară-n clip, dar “se merită”. Cred că au și albumul pe țeavă. Se mișcă bine.
JURJAK – Hoții de vise || Normal că unde-s vise sunt și unii care vor să ți le fure. Na că vine și piesa care dă numele celui de-al treilea album Hoții de vise care reunește 12 piese cu influențe de electro-blues, rock și ce-o mai fi pe acolo. De exemplu pe asta simt ceva din reggae. Cine-ar fi crezut!? D-aia și pare cea mai chill dintre ce ne-a lăsat Jurjaku să ascultăm până acum. Pentru neascultatele încă de pe album se recomandă turneul pe care-l are în perioada asta prin țară. Okazie! Mișto aerul șaptezecist din clip 😉.
Atma – La final (cu MeeRah – Alpha Q) || Uite aici un început de vis. Prima piesă a unui nou proiect pe zona alternativului local. O parte din trupa Unflicted – ce mi-a plăcut trupa asta! – se transformă, merge mai departe, de data asta cu Vlad Bâra chitaristul și la voce alături de vocea de la Alpha Q aka MeeRah. O piesă plină de întrebări nu chiar retorice, ca de sfârșit în perspectiva unui nou început. Întâmplător sau nu ales mesajul, este potrivit cu noua lor aventură. Sonor are destul cât să te facă să mai vrei ceva de la ei mai ales că văd că au colaborări bune pe producție audio și video. God speed 🤘!
White Walls – Darkness, Let The Air Flow! || Șefii la prog pe zonă au scos o piesă cu clip. Nu știm dacă au vreun album în vedere sau doar scot când simt câte ceva. Cercul filosofal se încheie cu răzvrătirea copilului mare, mult prea modelat în copilărie, cu strigăt înabușit de prea multă “iubire” care privează noul spirit de zbor în lumină învățându-l mai mult să vâneze prin întuneric. Câți dintre noi n-am trecut prin asta. Prindeți voi metafora. Care aveți curaj s-o priviți în ochi. Piesă de refulat. Bine, băăăăh ♥️♥️♥️!!
criticeyez.com 