by Ionela Pleșan
Altă săptămână, alt concert la The Pub Universității 😜.
De data aceasta am ajuns la RANA, o formație care deja îmi este foarte cunoscută. Concertul din The Pub fiind a șasea oară când îi văd live, dar în premieră ca main act și nu împreună cu altă formație.
RANA este o formație din Pitești care are un sound melancolic și care te pune pe gânduri, uneori cu o chitară puternică și o tobă care nu se satură să fie auzită. RANA este formată din trei băieți care își pun touch-ul separat pe fiecare piesă și cumva iese ceva foarte interesant: Bogdan Tănăsescu la voce și chitară, Mihai Matei la bass și Sebastian Iordache la tobe.
Am găsit The Pub așa cum îl lăsasem cu o săptămână în urmă când v-am scris despre Nuanțe (vezi aici). Cu o atmosferă faină și oameni gata să se bucure de un nou concert. Băieții au început să cânte la 21:05 iar după prima piesă deja ridicaseră publicul de la mese. Un lucru foarte important pentru tot vibe-ul care deja se crease. Am ajuns și eu în fața scenei, ce să-i faci dacă-s scundă 🙂, și așa am putut să observ totul în amănunt.
Au început cu 20 septembrie, piesa aia care te face să te gândești la tot ce ai greșit într-o relație anterioară și cum te-a afectat. Practic ți-a plecat plasa de siguranță toxică pe care ai avut-o și acum trebuie să te adaptezi noii realități. Îmi place piesa asta datorită versului „mai știi când ne puneam întrebări fără rost” pentru că sunt genul de om care pune foarte multe întrebări chiar dacă uneori tăcerea poate să fie superbă. Publicul cânta și se pregătea de dans și toată lumea părea să-și fi găsit locul. E mișto să-ți găsești locul la un concert, dar mie îmi place să mă plimb. 🙂
Bineînțeles, cu multe întrebări în cap. Oare în spate se aude mai bine, dar cum se vede de pe cealaltă parte a scenei, cum se vede publicul? Și așa m-am găsit făcând ture între partea stângă și dreaptă a scenei.
A urmat Indiferența, al doilea single lansat de pe viitorul EP pe care băieții urmează să-l lanseze la finele lui 2023. Publicul a fost fixat pe versurile cu piersicile, „și piersicile le găsești în castron/ și sâmburii poți să îi lași în castron.” Da, RANA cântă și despre fructe uneori, dar mie mi-au atras atenția următoarele versuri foarte bine alăturate:
Indiferența ta e cel mai greu lucru pe care l-am dus vreodată pe umeri,
Îmi spuneai într-o vreme că niciodată nu are sens să suferi,
Că tu simți de fapt orice sfârșit ca pe un nou început.
Mă regăsesc în ele și mă fac să mă gândesc cum am depășit eu situații similare și nu neapărat ce a vrut să transmită autorul prin aceste cuvinte. Ce îmi place să văd la concerte sunt oamenii care cântă versurile. Îmi place să mă prind care versuri îi ating cel mai mult. E cumva un inside pentru mine despre cum e persoana respectivă. So, am avut foarte mult de contemplat, dar revenind la muzică basul de pe piesa aceasta îmi place foarte mult. Mihai atunci când cântă pare să fie doar el și al său instrument în acel moment și nimic altceva sau altcineva nu mai există. Am avut timp în aceste șase concerte să mă prind ce stil are fiecare și unde se simt cel mai comod sau incomod după caz. Sunt de felul meu un observator care analizează foarte mult și de aici vine afirmația anterioară. Concertul mergea lin și oamenii păreau să trăiască momentul. Publicul a fost numeros, cu oameni dornici de distracție, cu apropiați ai trupei și sunt sigură că au existat și oameni care au văzut pentru prima dată RANA, lucru foarte îmbucurător. Nu știu ce-mi place așa de mult la ei, versurile sau instrumentalul. Da, pe alocuri se poate aduce pe viitor un solo de bass sau de tobe să dea un vibe mai energic, dar momentan mă mulțumesc cu ce primesc. După ce termină de cântat piesa Departe urmează my all time favorite Nichita. Previzibil, ha? Ce să fac dacă îmi place de mică Stănescu, să nu încep cu teoria de cum a inventat el cuvântul necuvintele pentru că nu mai termini astăzi de citit 😀
Îmi place piesa aceasta pentru că are și referințe muzicale în versuri. Cine din Gen Z nu a crescut pe Tumblr cu Artic Monkeys sau la supărare bagă un Tears in Heaven de la Eric Clapton? Versurile mele preferate din toate piesele de la RANA se găsesc în acest cântec:
Oh și ne vedem iar pe stradă,
Și ne vorbim de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat între noi,
Iar apoi redevenim aceeași străini cu amintiri în buzunar.
Metafora aceasta, „străini cu amintiri în buzunar” mă omoară de fiecare dată și mă și oftică cumva că nu m-am gândit eu la ea prima. Alt lucru care face acest cântec să fie preferatul meu este faptul că vorbește și despre complexul salvatorului, complex în care mă încadrez de fiecare dată, din păcate. E greu să nu încerci să-i salvezi pe toți. Motivul salvatorului, eroului, este unul des întâlnit în versurile formației RANA.
Concertul continuă cu un public dornic de dans, săltăreț și cu mine pusă pe gânduri de mult timp. Sebastian se pricepe foarte bine în spate la tobe și oferă mai mult de jumătate din atmosfera concertului. Se vede că se completează între ei. Fiecare cu partea lui, cu farmecul caracteristic, dar undeva la mijloc se întâlnesc și formează un întreg. Bogdan este foarte carismatic pe scenă, chiar dacă in the first place nu ți-ar da impresia asta, iar Mihai, prin relația pe care o are cu basul său, te poartă și pe tine pe un drum în care împreună cu sound-ul RANA ți-l construiești singur. La un moment dat apare și inevitabilul, coverul după Because I want you de la Placebo, una dintre piesele mele favorite all time. Recunosc acest cover a fost un factor decizional atunci când m-am hotărât să-i văd a șasea oară. Mi se pare fain cum toată lumea se transpune în versuri, eu deja le cântam, și publicul pare prins în poveste, toată lumea cu gândul prin toate părțile. Se vede că și băieților le plac formații precum Placebo, Coma sau Vița de Vie pentru că se simte o oarecare influență. Ceea ce e un lucru foarte fain, să te influențeze în bine formații care au reușit să ajungă la oameni.
Mi se pare foarte interesant stilul și abordarea diferită pe care o are RANA față de Nuanțe, alt band din Pitești la care să mergi la concerte, ia-ați bilet și la ei 😉.
Vin din acealși oraș, dar cu referințe și stiluri total diferite. Unde cred că au ceva în comun este la nivelul versurilor care în cazul ambelor formații pot să fie și poezie dacă nu sunt însoțite de instrumental. Mi se pare fain că abordează, uneori, aceleași teme, cum ar fi orașul București. De exemplu pe piesa Turist, de pe viitorul lor EP, se vorbește „despre cum un oraș atât de mare poate deveni familial odată ce îl asemeni cu cineva și cum poți ajunge să iubești un oraș datorită acelui cineva” iar piesa Undeva a celor de la Nuanțe deși pleacă de la ideea de București te duce în total altă zonă:
Chiar de mi-e dor, aș mai vrea să rămân,
Aici curge miere din asfalt și-un râu de parfum,
Și dac-aici am să mor,
Ar fi doar un vis frumos și nu mi-ar părea rău.
Este foarte interesant cum același motiv poate să trezească difertie trăiri în cineva și cum este abordat în multe moduri diferite.
RANA a pregătit un setlist complex, cu piese vechi, viitoare piese de pe noul EP și două coveruri, unul fiind cel de la Placebo și celălalt fiind piesa Visare de la Vița de Vie. Se pare că nu sunt singura care încă își amintește de acest cântec, lucru care mă bucură foarte mult.😀
Setlistul a fost bine compus. Cu piese care îți permit să te miști urmate de piese care îți permit să te liniștești.
Publicul prinde și mai multă energie spre final, cântă versurile pentru Bogdan, se unesc în fața scenei și se bucură de fiecare moment. Cântă piese precum Lumea Lor sau deja consacrata Verde Electric, piesă care dă și titlul EP-ului RANA lansat în 2022. Este de apreciat cum băieții s-au mobilizat și urmează ca în 2023 să scoată alt EP. Sunt curioasă care vor fi direcțile pe care merg cu noul material. Chiar dacă ne-au dat deja niște indicii cu câteva single-uri extrase deja. Mă întreb cum sună și celelalte, în ce direcții merg, care sunt influențele pe care le-au avut, să fie diferite față de cele deja „tradiționale” pentru ei? Rămâne de văzut și de ascultat 😄.
De aceea eu cred că trebuie să-i urmărești și să mergi la ei la concerte. Să vezi ce au mai pregătit, cât de bine interacționează cu publicul și cum reușesc într-un fel inexplicabil să citească mulțimea.
RANA contiună să cânte și să se plimbe prin țară la festivaluri și concerte așa că dacă îți dorești să-i prinzi live dă-le follow pe Instagram și un like pe Facebook, dar cel mai important, ascultă-i pe Spotify sau Youtube și cine știe poate ne vedem în primul rând la un concerte RANA.
Până data viitoare, ieși din casă la concerte că nu-ți face rău! 🤘
criticeyez.com 