Sacoșa cu prospături #181

Pe cât de urâcioasă-i vremea asta de noiembrie, pe atât de mișto este ce am strâns la sacoșă. E toată un contrast 😉.


ILIESCU Mămica cu X3 Personajul Iliescu prinde contur. L-am mai văzut noi prin concertele Aida și Noi, dar acum are viața lui. O viață tumultoasă, cu multă dragoste și năbădăi prin ea. A dat o mămică cu X3 peste el – cacofonia e o licență artistică 😜-, iar el s-a îndrăgostit în schimb de ea și-i dedică o serenadă. Îmi aduce aminte de Jovanotti și a lui Serenatta rap, nu știu de ce. Ei, dar oare ajunge ironia unde trebuie? Piesa este relativ ușoară, funny și cu mare potențial de a fi fredonată și memizată. E dublată și de un videoclip care participă la construirea imaginii personajului Iliescu. Un Rică Venturiano contemporan, un amestec de hipster și nerd, cu bune intenții, sociabil, dar neînțeles. Nu-i un geniu, doar societatea e prea cringe pentru jovialitatea lui. De aici și violența. La multele sacoșe peste cap el răspunde cu o cască și zâmbete. Mie chiar îmi place de el. Dați-i viewuri să-l mai revedem! 🤗



Artist in ChurchGreen Church Probabil cea mai mișto rezidență muzicală de peste vara lui 2020. După PASĂREA, mai vine o piesă. Dub step la caval la intro apoi se intră în electro-jazz. Conceput ca o odă închinată bisericii verzi care ne e pădurea, piesa este în același timp un protest asupra halului în care am ajuns să-i dărâmăm zidurile. M-a dus spre starea pe care ți-o dă gospelul când e făcut bine. Green Chruch green you heal me from within un refren cheie, balsam, dacă știi să-l primești. Videolcipul e în același dualism. Imagini mirifice cu toamna peste dealuri împădurite de pe la noi în contrast cu camioane cu arbori tăiați, păduri care nu mai sunt, zone golașe care parcă plâng. Imaginea de final e genială ♥️♥️♥️!




RAPAX Demise După liniștea pădurii vin sonoritățile de metal. Aflați doar la primul single, adolescenții băcăuani de la RAPAX o dau de zici că-s de când lumea în branșă. Da, au vârstele între 15 și 18 ani, dar au tot ce trebuie pentru un hit și o carieră pe scena metal de la noi și, de ce nu, de pe afară. Piesa are kick&drive, au calitate instrumentală, voce feminină potrivită genului, plus un grup de oameni care-i susțin. Trebuie menționat clipul cu o construcție/poveste care adună simbolic toate bagajele nefaste cu care pleacă un tânăr la drumul vieții, cel puțin la noi. Eu m-am simțit tare bine când au fost răsturnate-n drum toate alea. Eliberator gestul. So brake all the chains, băi! U rock! 🤘🤘🤘





Second WaveOcean Bottom/Mountain Top Rămânem pe rock, alternative rock, dar se îmblânzește distorsul, se mai potolesc tobele, iar avântul rebel adolescentin se temperează cu experiența celor care și-au luat porția de cicatrici din lupta cu viața. Piesa este de pe EP-ul Every Quiet Ocean și vine cu un contrast metaforic dublu dacă ești atent la versuri, o curgere oarecum sisifică a vieții. Cu duoul bucureștean a stat de vorbă și Casmi la The Underground Lot unde găsiți niște informații chiar interesante 😉.




The Kriptonite SparksCine Râde la Urmă Băăăi ! Au trecut doi ani de la ultimele piese de la trupa asta care la un moment dat părea că va fi leaderul Underground League. Și parcă-s neschimbați. Același sound brit alternative-indie cu vibe energic. Un cântec de let go, de hai pa, dar rămânem prieteni. Îmi aduc aminte concerte de-ale lor cu sala vibrând în fibră, dans și vers, iar piesa asta sună de acolo. Mi-ați dat emoții, mi-ați ridicat întrebări kryptoniților 😜. Sper să nu mai treacă doi ani până mai dați o d-asta 🤘.




E-an-naBiba După râs am dat în plâns. Băi, dar chiar nu glumesc. Piesa asta m-a făcut să-mi aduc aminte de toată copilăria și studenția mea și cu toți din ele care sunt pe-afară. Io nu mi-s vreun nostalgic, dar probabil au apăsat pe niște butoane necunoscute mie. M-am întrebat de ce. Versuri simple, ca din popor. Linia melodică la fel de filon folcloric cum face des trupa E-an-na. Răspunsul ar putea sta chiar în titlu. Cine-i Biba? Biba e bunica unuia din membrii trupei. Și ce-au mulți, prea mulți din bunicii noștri? Au copii, nepoți plecați de nu mai știu de ei, o rană grea pe țara asta. Nu mă gândesc prea des la asta, dar și când o fac pare că mă doare mai mult decât aș fi crezut. Și mai e o pierdere în piesa asta care m-a lovit 😢.




Oigăn + Corul TURURURUOra de muzică În sfârșit ajunge profu’ Oigăn și la ora de muzică. Și e așa cum trebuia. Cu puține cuvinte, parcă strecurate între elevi, în șoaptă, când profu’ e cu spatele la clasă. Și cu mult fredonat. Sau turururrat. Ar putea deveni ușor ringtone 😜. Dar… care ești fan Oigăn ai ocazia să vezi vreo treij de Oigăni în clip, uneori o duzină în același cadru. O multiplicare plină de simboluri. Probabil multiplele lui personalităși și apariții s-au reunit pentru un clip și și-au ascultat stăpânul. Impresionant și corul TURURURU. Dacă aveți timp să citiți numele lor e un fel de We Are The World artsits for Oigăn. După final aș zice că urmează ora de religie 😉.





Goodpill TheoryBomba New entry!! Dar nu chair 😉. Iar o ard misterios, dar artistul ăsta a mai fost prin sacoșe cu alte arome. Asta e prima spicy, dancy și “sambag” dacă nu te scoală de pe scaun. Contrastul e intrinsec aici dac-ați știi cum se transformă personalitatea artistului. Dance, baby!


2 thoughts on “Sacoșa cu prospături #181

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s