Partizan. Dekadens. The Amsterdams. Augustin poate spune că a trecut prin mai toate clasele sociale ale muzicii românești. De la mainstream la underground și up-and-coming, Augustin revine cu forțe proaspete în toi de apocalipsă și ne vestește pe căi aeriene că trompetele sună din nou pentru muzica sa.
RC: Salut! Nu ne-am văzut de câteva săptămâni și tu deja lucrezi la material nou! Ce te-a menținut motivat după ce ai văzut atâtea și după atâtea schimbări la față?
A: Salut! Îmi place să mă aflu în treabă, dacă există și un sens “la propriu” pentru expresia asta… Dincolo de faptul că așa funcționez, sunt pasionat, motivat și de faptul că, deși “mă dau cu basul” de niște ani pe ici pe colo, până de curând n-am avut, poate, încredere să-mi iau avânt, să am inițiativă. Acum am!
RC: Aș minți dacă aș spune că nu știu ce pui la cale pe acest sfârșit de an. Spune-mi mai multe despre asta…
A: Abrupt, în subiect, lansăm online (că astea sunt vremurile) “Trees are the Temples”, videoclip/ single de pe viitorul album de debut Air Lines. E un cântec care ne dă un hint pentru a încetini dezastrul ecologic în care ne bălăcim și pe ale cărui efecte mulți dintre noi le contestăm. Nu e ca și cum am descoperit eu the Holy Grail, admit că mă pot înșela dar, așa cum spune textul, e o chestiune de credință. Și eu chiar cred că pădurea e singura religie adevărată a acestei planete!

RC: Sunt entuziasmat să lucrez cu tine în acest proiect, dar explică-le și oamenilor de rând… de unde muzica asta în capul tău?
A: Air Lines e o “păsărică” ce mă bântuie de ceva vreme, dar căreia planetele nu i s-au aliniat – până de curînd. Câteva ingrediente pe care le folosesc la rețeta mea de sunet (sound, ca să continui pe englezeală) – distors și fuzz pe bas mai mereu, chorus și reverb, you name it. Peste toate astea apariția celor de la Royal Blood m-a lovit ca un plăcut ciocan – bă, uite că încă se mai inovează în rock! Apropo, dacă rock-ul a murit, cum susțin unii, cu siguranță luăm parte la cea mai lungă înmormântare din istorie. Anyway… toate variabilele de mai sus dădeau această ecuație – o trupă în care basul e tăticu’. Dar cum mi s-a părut stupid să-i imit pe R.B. la nivel de formulă, am zis că ar fi fain să fie… două basuri! Am încercat treaba asta acum ceva vreme în proiectul Orizontal, în prezent aflat în situația submarinului românesc Delfinul. Pandemia și lockdown-ul covidit mi-au dat răgaz să mă repliez și să iau lucrurile pe cont propriu, de la zero. Așa a apărut Air Lines.
RC: Ești adeptul latest tech sau cel puțin așa îmi dai impresia. Cât de mult te-a ajutat tehnologia din punct de vedere creativ în perioada asta și cât de greu mai e să compui singur o piesă?
A: Latest tech sau nu, dincolo de maniera în care simți să te exprimi stilistic, cu o căruță de fuzz care te aruncă direct în noise, de exemplu, uneori e vorba doar de… posibilități. Cum să lucrezi niște chestii atât de zgomotoase fără feedback-ul unui toboșar, fără reacția de microfonie a sălii? Așa am găsit și programul cu care am lucrat tobele și placa de sunet pentru Androidul cu care m-a izolat Covidul în casă. Am lucrat cu ceea ce am avut și a ieșit asta – uneori e plăcut să te lași purtat și de hazard, să vezi către ce te duce.
RC: Fiindcă ai obsevat scena undeground în plin proces evolutiv, ce predicții îmi poți face pentru ea, în 2021?
A: Multe acte au profitat de “armistițiul” acestui tembel 2020 ca să meșterească material nou: Tove, Faunlet, Uniforma sau Raven Boy, dar și Coven Clash (au ce ping-pong facem noi), Om la Luna sau Ana Coman sunt proiecte pe care le văd înflorind în 2021.
RC: Unde crezi că te vor duce, personal, undele astea aeriene de la anul?
A: Nu contează cum va arăta 2021 – cu sau fără live-uri cu public, lockdown, re-lockdown… cumva societatea se va adapta și-și va relua, poate alterat de noile realități, vechile obiceiuri de a urmări producțiile trupelor. Ca să ridic la fileu și să-mi arunc singur mănușa, la anul vom lansa albumul “Temples” iar debutul va avea legătură și cu o specie a genului cinematografic. Na, c-am dat-o!
RC: Tu chiar vrei să facem cover la Calvin Harris?
A: Da! Poate apar invitații pe la nunți, evenimente, etc. și e bine să fim pregătiți! Bine, nuntă, nu nunți, că la cum îmi sună mie în cap Calvin Harris nu prindem tortu’ miresei nici la prima!
One thought on “The Underground Lot || AIR LINES”