O sacoșă cu mesaje. Cine are urechi s-audă, cine ochi să le vadă …
Coven Clash – Paranoia Uhuu! Ceva fresh de la Coven Clash care poate să ne dea speranțe pentru un material discografic anul ăsta. Cine știe! Ce aud eu însă este de bine. Probabil cea mai cool&catchy piesă a lor după părerea mea. S-a mai îndulcit garage rock-ul. A mai intrat un punk/grunge mai prietenos cu urechea. Vocea lui Mircea e mai clară, plus că apare a doua voce la post refren – doar Robert poate fi că la cum bate Andrei nu cred că mai are suflu de finețuri vocale 😜- . Despre ce e Paranoia? Păi ia uită-te-n jurul tău!! Cred că și lor le place piesa că i-au dat și videoclip. Stofă de hit, dom’le!
Blue Velvet – Spații Goale Asta e mai mult decât o piesă. Așa o văd eu. Poate și din cauza campaniei de promovare altfel făcută de trupă și de cei de la Swanboy Music (vezi aici ce ne-au povestit). Are implicare mai mult decât muzicală. Merge până în spațiile goale din jurul nostru, cele părăsite din diverse motive – sociale, economice, pandemice-, dar ajunge și la spațiile goale din noi și dintre noi. Mesajul clujenilor este prins bine în versuri și subliniat melodic cu un apăsător sound de dark-alternativ, cu bass pregnant și rifuri tăioase. Peste toate se așterne vocea Marietei care te sfredelește prin toate spațiile goale. Big up și pentru clip! Hai cu ea sus în topuri!🤘
Jack of All Trades – La Modu’Ăla It’s getting better and better cu băieții ăștia. Piesa asta e o declarație înflăcărată de dragoste, de pus deoparte pentru când ai nevoie de ea, Soundul este însă cel care mă impresionează. S-au apropiat de rockul alternativ al anilor 2000, cel care a impus stilul și prin mainstream odată cu Radiohead sau Linkin Park. Știu că nu mai e neapărat la modă, dar eu când îl aud mă ia cu fiorii tinereții. La modu’ ăla 😉…
Omu cu Fericirea – Poate Un fel de dublă premieră, reggae music și Omu cu Fericirea. Cumva genul ăsta nu e bine prins de plasele mele. Piesa asta e chiar catchy, îmi place imaginea cu floarea pe ciment prinsă-n versuri și optimismul degajat. Se dă cu pace și speranță pe ritmuri specifice de reggae în stil de busking. N-aș zice că e foarte complexă melodic, dar, fiind vorba de un one man band, e de ajuns. I-am dat like să văd cum evolueză treaba. Praise Jah 😉!
Marius Dașcău – Dragă lună Așa cum ne-a promis, Marius ne dă câte o piesă pe lună. Dragă lună e însă despre luna de pe cer și, normal, vine cu o tonă de romantism. Foarte complexă orchestrația unde pe lângă chitara lui mai apar și o chitară electrică, pian și tot Muse Quartet-ul. Păi se putea o piesă de(spre) dragoste fără niște viori 😊.
Crossfinger – Eter Ieșit-au din hibernare și ne dau prima lor piesă post-pandemică. Rock pur sânge, old school, dar care sună legat și bine. Primele 30 de secunde m-au dus cu gândul că poate și-au schimbat stilul. Parcă ar explora sonoritîți noi, dar parcă se abțin. Io zic să exploreze. Ce urmează, vom vedea 😊.
Green Shepherd – Exodus Ciobanii verzi revin! Și-au lucrat mușchii la sală. La sala de repetiți 😜. Un stoner psihedelizat la început care crește ușor, ușor, la foc mic și distorsionat, te ține-n tensiune așteptând acordurile mai rough și aștepți să dea drumul la focu’ stonerului. Și o fac așa de bine că mai vrei să asculți o dată. Aș pune pariu că piesa asta e cea mai mișto a lor și sper să se ducă la cât mai multe urechi.
Toulouse Lautrec – Fata cu ochii verzi În timp ce iubita doarme, Toulouse Lautrec se gândește la Fata cu ochii verzi 😜. A treia piesă în ultimul an care are femeia drept subiect. Cel puțin aparent pentru că am impresia că fata cu ochii verzi nu-i tocmai o fată ci poate mai degrabă un miraj, poate e lumea din capul nostru, poate e adevărul din bula noastră. Adevărul e incert… Chitara mi-a adus aminte de Travka. Adevărul e undeva la miloc..
Corivat – Rai “Toți vor să ajungă în Rai, dar nimeni nu vrea să moară.” Tare citatul de prolog. La prima ascultare îi dădusem un 7-8. Mi-a plăcut layerul electonic dansant, cu zvâc, mi-a rămas în cap refrenul deși mi se părea cam ușurel iar vocea nu mi se părea potrivită de hip-hop sau ce se încearcă acolo. Apoi am aprofundat videoclipul și au început să se lege mesajele din ploaia de imagini amestecate-n versuri. O radiografie a decadenței culturale pe mai multe planuri se dezvăluie: social, politic, economic, balcanic. Videoclipul e bestial, trebuie să-l tot revezi ca să prinzi toate șmecheriile și trimiterile din el. Binesse!
criticeyez.com 