Voci din underground

Alexu and The Voices Inside. Pare un caz de Spitalu’ 9, da’ nu-i așa. Vocile sunt o combinație materializată de efecte din loop si, în acelasi timp, toți oameni care au ajutat cumva proiectul lui Alex Spătaru. Cam asta am aflat de la gigg-ul brașoveanului de Sâmbătă seara din Londophone. L-am ratat la Sofar București, am prins doar o piesă la Nesemnatii de la Îmi place să Logout cu Bogdan Șerban, dar de data asta am avut un concert întreg.

Neașteptat de multi oameni în subsol la Londophone, cred că vreo 50-60, pentru o voce la început de drum. El, timid, întâmpină pe toata lumea. Nu anticipezi ce urmează. Scena însă îl transformă într-o fiară care te ia si duce în lumea lui. Foarte mișto concertul. Neasteptat de bună interactiunea cu publicul, Efectiv n-aveai cum să nu participi la gigg.

Doar chitară, voce si 2 pedale. Damien Rice like, dar cu personalitate proprie. Piese d-ale lui de pe albumul 23 Minutes of Fame, o piesă nouă lansată de curând Shine, dar și câteva coveruri din care le remarc pe cele după Chris Isaak, MJ. Am remarcat și o colaborare cu Mircea Gabriel Suciu, una dintre vocile dinlăuntru, la 2 piese compuse prietenește atunci când se văd. Mircea trăiește în Londra și asta se aude, are atingerea muzicală din insulă.

Toate piesele sunt în engleza, o engleză bună, doar o piesa a fost în română, Distanțe de la Valeria Stoica, într-o reinterpretare foarte bună.

Întreaga seară a fost mișto. Public cald care a fost cu el cu aplauze și vocile de afară :). Am avut parte și de impro funny cu traducerile real-time al lui Cosmin.

La ce setlist și pasiune are îi trebuie doar noroc să pună ochiu pe le cineva experimentat și atunci nu vei mai intra pe donație la concertele lui :). Până atunci i-am luat CD-ul.