Noii romantici


N-am găsit alt titlu pentru un concert în Expirat cu Adam’s Nest și :umbra având în public pe colegii de nou val Ana Coman, om la lună, Jean Gavril sau Sea Section. Cin’ s-aseamănă se adună, nu?

Programul meu zicea nu, da’ eu am făcut să fie da. Asta și cu ajutorul Adrianei Dumitrof, noua pereche de ochi critici care, pe lângă faptul că s-a ocupat de bilete, scrie și partea a doua a articolului de față. O premieră pentru mine și blogul ăsta. Dacă artiștii cântă prin copaci, noi de ce să nu scriem la 4 mâini 🤣 !?

Irezistibil e numele recent lansatului album Adam’s Nest. Iar mie mi-a fost irezistibil să nu ajung să(-mi) văd ieșenii. Mi-au intrat pe sub piele de la primul Stockholm difuzat la un Nesemnații pe Guerrilla. Mersi Bogdan Șerban & team!! De cum am intrat în Expirat am dat peste ei. Bucurie, îmbrățișări pseudo-virtuale, vorbe de revedere și… și m-am trezit cu CD-ul lor în mână. Vlad și Răzvan se uitau la mine parcă așteptând să-l deschid. Nu, nu erau 200 euro mită de un articol ,. era ceva mult mai prețios. Artworkul avea pe o pagină un walk-through al pieselor de pe album și pe cealaltă parte un mulțumesc din suflet pentru niște oameni care le-au dat sprijin când au avut nevoie, la începuturi. Mă trecuseră și pe mine acolo. N-o să zi că nu trebuia. O să zic că e fix benzina care-mi alimentează mie pixul. Mersi, băi moldoveni mișto care sunteți!



Buuun. Trecând peste acest moment emoționant țin să le spun că nu mă las cumpărat așa ușor și că voi fi la fel de obiectiv ca și până acum. Măcar de aș avea ocazii să-i prind cumva la mai multe concerte.

Irezistibil e un album care ar fi trebuie să aibe alt traseu, dar s-a opus covidu’. Nedrept și în cazul lor că albumul nu poate fi susținut de un turneu de promovare așa cum trebuie.Dar astea-s noile realități concertistice și nu-s ușoare așa că poate dați un click și cumpărați muzica lor online ( adică aici ). Ar merge să cumpărați și ceva merch, dacă s-ar ocupa de asta 🤣.



Albumul are 10 piese din care 6 pot fi regăsite pin sacoșele cu prospături așa că n-o să vă mai dau impresii despre ele. Cum s-au descurcat ei pe șopronul din Expirat asta e altă poveste. Au început în forță cu Warszaw, o piesă de pe primul lor EP, o piesă cu mai mult rock/ post-rock decât media pieselor lor. Apoi s-au mutat la polul opus cu cel mai nou extras pe single și clip Subtitles for a confusing dream. Mutare inclusiv stilistică. Au alternat în o oră și un pic între piese mai vechi, consacrate să zicem cum ar fi Stockholm cu piese de pe album. Baby Doesn’t love me sau Nu ne mai întoarcem ( piesă care mi-a dat mie emoții la lansare crezând că au ceva de transmis 😊 ).

Stockholm, vedere de jos



S-a auzit aproape perfect, datorită sistemului distrinbuit din Expirat gâdilat continuu de echipa de sunet. Doar dacă erai la un metru de boxe intra prea tare bassu-n tine. La Viktoria, știți voi piesa aia cu mesaj ecologist cu stingi lumina, am complotat cu Cătală, masterul pe lumini, și am reușit să stingem lumina așa cum se întâmplă mai mereu la concertele lor. Mersi, Cătală! Au reușit totuși să mă surpindă. Nu știam piesa Manifest interpretată cu Vlad la voce și cu un mesaj adresat Omlui de a nu-și lăsa soarta în mâna oamenilor. Corporatiști din toate sediile hai să ne unim în gând și faptă să facem un clip eliberator la piesa asta. Ce ziceți?


Final cu Irezistibil, o altă piesă metaforă-manifest, coloană sonoră a filmului Nu trage perdeaua.

Una peste alta un concert care ar fi fost sigur sold out în condițiile de dinaintea erei pandemice. Meritau. Așa cum merită și trebuie să continue.


Dau legătura colegei Adriana Dumitrof pentru partea romantică livrată de :umbra 😊.



După o scurtă pauză în care s-a făcut switch-ul între formații și ceva networking, întrucât în public au fost atât de mulți oameni mai cunoscuți sau mai puțin cunoscuți, dar pe care i-am re/văzut cu drag, pe scena/acoperiș au apărut băieții de la :umbra. Mă rog, 75%, întrucât Cristi era izolat cu tobele la geam, dar în această formulă au ținut să ne spună cum e Lumea de cand ne-au uitat. Adevărul e că a trecut ceva timp, și un concert anulat din pricina pandemiei, și s-au schimbat multe de la ultima întâlnire, deci chiar era momentul să ne reașezăm pe aceeași pagină.

Am revenit la sentimente mai bune odată cu Dezbrăcată, dar cum știm că viața și timpul au propriul curs, Tot ce-i val într-o zi pleacă a venit numai bine să ne amintească de priorități și că e bine să lăsăm lucrurile să se întâmple. 



Vreau aripi mai ușoare a apărut ca un strigăt, urmat de întrebările cu sau fără răspuns din Imperfect, o piesă care nu e inclusă pe niciun album, dar care are un clip foarte expresiv. 

Surpriza pentru mine a fost White Blank Page, o piesă preluată de la Mumford & Sons, pe care nu îi mai auzisem chiar de mult, dar care venit numai bine. 

Incredibilul Accident de a Fi Cuminte, cel mai recent material, e un album care merită ascultat în întregime, iar băieții ne-au oferit ocazia asta în Expirat, și am îmbrățișat-o cum am putut mai bine.

Piesa următoare de pe acest album a fost Doar în mintea mea, una dintre piesele mele preferate,care m-a făcut să îmi fie cu adevărat dor de concertele alea în care puteam să stăm în picioare, să ne mișcăm în voie. Dar nu-i nimic, că ajungem noi și acolo 😊.

Pe scenă a apărut Ana Coman, alături de care :umbra au cântat Căzuți din lună, care e și cea mai cunoscută piesă a lor. Și pe bună dreptate, că n-ai cum să nu ții măcar ritmul cu piciorul, atunci când o asculți, dacă nu chiar să te ridici și să o dansezi cu totul.

Ca o paranteză, Ana Coman a lansat acum câteva zile, un clip nou alături de Doru Pușcașu, de la om la lună. Piesa se numește Apel în așteptare, și face parte de pe 9 Missed Calls, cel mai recent album al ei. 


Și acum să revenim la oile noastre, și la concertul de marți, pentru că Azi nici timpul n-are timp, și ușor, ușor ajungem toți Unde mi-au spus că e lumină.

Ultima piesă de pe Incredibilul Accident de a Fi Cuminte a fost Ce bine-i aici, și nu cred că exista o concluzie mai bună în urma serii petrecute în Expirat, care oricum e aproape ca a doua casă. 

Cum un concert fără bis nu e un concert adevărat, băieții au revenit cu Ultimul om de pe pământ, o piesă făcută parcă să fie epilog. 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s