E vară pe net, e chill prin voi așa că prea multe n-am găsit prin piață, dar…

Marú – Tuyo   Fata cu sufletu’ pe-afară a luat unul dintre, probabil, cântecele la care rezonează și i-a dat o altă formă aka theme song-ul din Narcos. Voce+pasiune=♥

 

Proof – The hardcore band  Asta nu e piesă, asta nu e trupă nouă. Asta e doar un reminder a ceea ce a fost Proof în perioada 2010-2013. Că s-or mai întoarce pe scenă, că nu…

 

Bujor Stoicovici – Cuplul Perfect   O joacă începută delicat, perfect, pe ritm de tango continuă cu vocile Medianei Vlad și a lui Bogdan Tudor și se termină burlesc, real, defect. Cam ca-n viață 😉

 

Blaake – No answer    Pentru prima oară la sacoșă, Blaake. Nu știm de unde a apărut, dar ce voce! Un electro-soul foarte bine lucrat și cu ceva versuri cu iz de statement personal. Văd că n-are label în spate. Oare cât rămâne așa? :). Și clipul e interesant folosind multe din stereotipurile comerciale, dar plasate în contexte în care pare că vor să țipe altceva. De urmărit…

 

Electric Tuxedo – Better than advertized (ft. JRozzi)   Băieții ăștia din Londra îmi plac din ce în ce mai mult. Un indie-brit-electro-pop – oare am zis tot? 🙂 – care sună din ce în ce mai bine. Probabil, cea mai bună piesă a lor de când îi urmăresc io. De abia aștept să-i prin live prin București!

Hai s-o luăm ușor că-i căludră mare și sacoșa e plină.

 

Lazerbreath – Piesa de vară 05    Struțo-rechinul care respiră laser pășește pe plajă la răsărit să împrăștie cu vibe de vară. Piesă cu gust de dimineață d’aia de după o noapte nebună în care ai fost magnific, tata plajei, dar pleci singur în cort.

 

Eyedrops – Ca să zburăm    Dedicație de la Eyedrops pentru toți corporatiștii care vor lucra pentru deadlineuri în vara asta, pentru cei care amână viața pentru mai târziu, pentru cei care confundă scopul cu mijloacele. You’ve got me at “Ascunde harta vreau să mă pierd”. Mulțumesc de încă o piesă pe care o voi fredona vara asta 🙂 ♥♥♥!

 

Fallen – Home is where heart is    Premieră la sacoșă! După titlu zici că urmează o baladă, după primele acorduri știi că e așa, dar versiunea metalcore. Băieții au o pauză de la cântări live așa că dacă-i vedeți pe vreun afiș șo pe ei că nu se știe când ;P.

 

E-AN-NA – Apele înghețate  Era timp de ceva răcoare. Vă dau Apele înghețate din mintea voastră. O baladă folk-metal de pe albumul pe care-l vor lansa în toamna asta – Nesfârșite-. Au și ceva apariții pe la festivaluri open-air cu multe piese noi, aviz amatorilor.

Sex Pula Pistol – Nihil sine pula      Versiunea pula a lu’ Meneaito. Cum versurile sunt aproape neinteligibile se poate strecura la orice nuntă de la Carei la Călărași pe post de piesă din Brazilia. Să vezi ce mi ți-o fac ăștia hit pe ZU :D.  Dealtfel o piesă pula valoare, dar e vară ce plm 😛

 

Florin Giuglea – I want it now   Cum vii tu în epoca trapului și minimalului cu floricele d ‘astea de blues!? Da’ eu mă bucur că mai sunt artiști care cred în pasiune și misiune. Am ales special piesa asta la vârf de sacoșă să rămâneți cu ea pe plajă după apus. I-auzi ia joaca pe chitară 😉

   Se rupe sacoșa de plină ce e! Se face aprovizionare cu piese proaspete pentru vară. Prevăd niște arșiță de prospături până prin septembrie :).

Tragic – Left behind  După o pauză destul de mare primim o porție de tragic-metal ca semn al unui viitor, spre nu prea îndepărtat,  studio release. Fiind și pentru prima oară la sacoșă le transmit că … nobody is left behind \m/!!

 

Adam’s Nest – Noul Val  “…și dacă nu te ridici n-ai cum să ajungi acasă.” Cam ăsta e motto-ul piesei noi de la noul val de muzicieni din Yassy ;). O altă piesă în limba română, că-i bântuie Eminescu dacă nu scot una din când în când, dar cu versuri pe care poetul național nu le-ar mai înțelege fiind adânc ancorate în realitatea secolului XXI. Ar vibra poate cu melancolia lor. Ei, asta da provocări asumate. Se construiește un fenomen complex acolo, în cuib ;).

 

FIRMA & Adela Greceanu – Altă plasă   După o pauză de juma’ de an încă o piesă de pe, după părerea mea, albumul anului 2018 – Poezii alese Vol I– are și ea clip. Și ce clip! O idee atât de simplă, dar atât de… wow! Poezia Adelei Greceanu devine răspunsul roz pe Whatsapp dintr-un dialog imaginar cu Rocca în timp ce Marilyn Monroe, meta-muza poeziei, le privește texting-ul pe un smartphone. Chapeau!

 

Les Elephants Bizarres – Inima la soare    Băbăeț’, io aștept mai mult de la voi. Vreți același vibe ca la Nu mă opri, dar asta nu se mai poa’. Aia e o bijuterie care v-a pus pe veci în orice playlist de vară. Acum e timpul să vă reinventați, iar piesa nouă nu face asta. Sorry, mai băgați o fisă. Nu m-ați convins.

 

Jinxy von d’ers – Mirror     Prima piesă din noua etapă cu o nouă vocalistă Ana Maria Gheorghe, prima piesă de pe un nou viitor album. Un alt/rock mai agresiv, cu pasaje în care mi-a sunat a GTG, dar și cu pasaje mai domoale în care au vrut să arate calitățile vocale ale noii colege. Not bad, este energie, este și cu ce, piesa e catchy, iar live-urile îi vor suda și mai bine. Văd că au ceva de lucru vara asta. Big up!!

 

Contraband X – Layers of Lies   Strike 4 from the new coming album! O piesă cu mai multe apucături de metal tradițional decât primele 3. Se anunță un album interesant. Ce i-o mai atrage pe puști la sonoritățile astea 🙂 ?

 

Just Another Lie – Fără Vină    Începe ca o piesă de vară, o beachy bossa nova, cu tema din Girl of Ipanema. Dar atât e de vară. Versurile sunt o radiografie reală, mucalită, un pic pesimistă, a societății românești. Bineînțeles că pentru o experiență completă nu putea lipsi și un ritm de manea pe acolo. Me likey 🙂

 

 

 

Feblețea mea pe 2018 ( și în continuare 🙂 ), ex-duo, azi-trio sau cine mai știe, nou-folkistii din Iași au avut tupeu să se bage la un Meat & Grill. E cu final neasteptat 😉

Io: Cine e Adam și de ce are un cuib?

Adam’s Nest: Adam c’est moi! Are un cuib pentru că și-a făcut vara cuib și iarna piese, muzică, versuri, pentru că de ce să nu aibă cuib, la urma urmei, că multe lucruri prisoseau prin casă și într-un cuib nu aveau cum să ia decât ce era de trebuință, că acest cuib adună la un loc multe idei exprimate în forme atât de simple, că uneori le poți căra pe trei locuri de cfr și n-ar deranja pe nimeni, și tot ar fi spectacol când ar fi să coboare la prima gară pe care o întâlnesc în drum.
Io : Muzica/hobby sau există și un vis erotic în care voi veți trăi din muzică?

Adam’s Nest: Visul ăla frumos pe care îl împărtășim cu toții ca într-o zi, cum sunt și astea, de altfel, venim de la serviciu fiecare, ne lăsăm acasă cămășile bune, punem pe noi blugii ăia, luăm câte ceva de gustat la noi, și ne închidem în sala de repetiții, undeva bine ascunși în centrul unui oraș măricel de provincie, un oraș care la început poate nu ne-a înțeles cum am fi vrut noi, dar care acum ne îmbrățișează cu nesaț pe la fiecare colț de stradă pe unde ne prinde.

Io: Vă vin mai ușor versurile în engleză? Asta în contextul Viktoria care prea e reușită. Aviz cititorilor, știți ce fain e la concertele lor când vreun fan inspirat chiar stinge lumina sincron cu versurile Și atunci când ai să pleci / Să stingi lumina

Adam’s Nest: N-am stat niciodată să le calculăm, să le numărăm, să vedem care și cum, dar când stăm nopțile și doar frig puțin de afară mai intră pe geam, ne gândim la ce-am mai făcut, ce-ar mai fi de făcut, cine nu a mai sunat, sau pe cine nu am mai vrut să sunăm, și o mare tristețe se lasă în cameră, câteva secunde de liniște, poate o mașină care trece în viteză pe o stradă mult prea aglomerată în timpul zilei, și din zgomotul ei rămâne ceva care pornește versurile pentru o piesă, în general de o tristețe înăbușitoare, dar mai sunt și excepții, pentru că uneori mașina de afară poate lăsa și o liniște profundă în urma ei, o liniște care te face să-ți amintești de chefurile din facultate, nebunia din căminele ieșene, și atunci să te ții!

note to self – Băi ce logoree au băieții ăștia :)!

Io: De ce voce mai mult Răzvan decât Vlad?

Adam’s Nest: Ca în multe alte cazuri, și noi mergem pe principiul își cântă fiecare piesa, că el a scris-o, el a trăit momentele alea, el știe mai bine ce e de transmis, și când e de transmis. Răzvan a făcut toate piesele în engleză, le-a scris, le-a coafat, le-a cântat, și de fiecare dată, după cum s-a văzut, a făcut-o foarte bine. A început să scrie și în română, nu mult, dar și ce a făcut până acum va deveni imn, măcar de stadion, dacă nu de sezon estival. Vlad a scris puține piese, dar aparent îndrăgite de către cei din public. Mai are câteva ținute bine ascunse, pe care le va lansa la apă la vremea lor.

Io: Aș zice că sunt mai multe fete la concertele voastre. De ce credeți că se întâmplă asta?

Adam’s Nest: Nu știm de ce, dar suntem norocoși că e așa, și din cale afară de recunoscători.

Io: 3 festivaluri din 2019 pe unde o să fiți și 3 unde ați fi vrut să fiți.

Adam’s Nest: Urmează să fim la Rocanotherworld, Custom festival, și Street Delivery Iași, dar ne-ar fi plăcut în egală măsură să fim la Primavera în deschiderea lui Mac Demarco, Electric Castle, și de ce nu, poate un Summerwell.

Io: O trupă mai puțin cunoscută din Iași care merită mai mult?

Adam’s Nest: Fără urmă de îndoială, colegii noștri de suferință de la Studioul de Bază, The Stash, o trupă foarte tânără, dar foarte promițătoare, care cu ușurință ar avea un loc de cinste într-una din „șacoșele” tale.

Io: Credeți că muzica poate schimba ceva? În oameni, în societate?

Adam’s Nest: Am avut atâtea cazuri, exemple, și din țară, și din toată lumea – muzica ne-a ținut pe toți conectați la realitate poate uneori mai mult decât buletinele de știri, pentru că ne-a făcut empatici, solidari, și sperăm noi că asta nu se va schimba prea curând.

Io: Puneți-mi voi o întrebare ?

Adam’s Nest: Domnule născut în zona moldovei CRITICEYEZ, credeți că măcar după un concert vom avea și noi timp să bem o bere liniștiți, să mai vorbim despre muzică, despre fest-uri, și în general, despre orice mai vrem noi până se crapă de ziuă?

Io: …. liniște…, dar în gând: Cum să-i refuzi ?? 😀

Cu ajutorul lu’ sf. underground am ajuns la 101, merg pe 200 :D.

ZIMBRU – Divination   Al doilea single din viața clujenilor vine cu tot cu clip. Pop/synth/wave de zici că nu-i de pe la noi. Haunting voice. Deși e o zonă super explorată mie îmi sună cumva fresh. Îi vedem și la Electric Castle ;).

BUSOLA – Time   Stoner de la Chișinău. Un extras cu lyric video de pe albumul Fabulo$$ lansat în decembrie. Aviz pentru booking agents și organizatori de festivaluri de gen. Băieții ăștia mișcă bine ;).

VAMA – Pe de rost    Băi, eu am mai băgat VAMA la sacoșă deși știu că nu-i tocmai pur underground. Mie mi-a plăcut piesa asta sau mai bine zis mesajul și tematica pe care o abordează. Soundul e ceva late U2 spre Voltaj, dar trebuie să recunosc că e catchy. Mesajul însă e de mare impact. Versurile au câteva inovații care vor ajunge hashtaguri. Forever adolescentul Tudor Chirilă s-a transpus bine în pielea adolescenților de azi și a reușit să urle un cânte de protest actual, cu miez, cu nerv, smart & sexy. Cred că o să prindă. Sper să pindă și, de ce nu, să deblocheze niște energii pe undeva. Văd deja niște profesori ofuscați în timp ce alții apreciază mesajul. Foarte mișto clipul, dansatoarea foarte expresivă, câteva simboluri strecurate la limita observabilului. Good job.

Dan Durbaca aka DUDA – Vreau prostii  O joacă de folkiști, că Dan chiar din zona asta vine, cred că de pe la Seara chitarelor. Acum e IT-ist, are un bar unde promovează muzica live și pare că n-a renunțat la cântat. Dezarmant de sincere versurile și catchy refrenul, orice-ar însemna el :p.

pj.lo – Sunăm ocupați   Primul clip din noua aventură solo a lui Jean-Lorin Sterian. Stilul caterincos abrupt al versurilor e pus pe un trip hop și gata pesa. Nice. Lyrics în engleză pentru o mai bună înțelegere a demersului artistic. La o ascultare aprofundată pot apărea efecte neașteptate ;).

 

Schimb prefixu’la sacoșe și trec la 3 cifre. Tot crește sacoșa și văd că vă place. Mulțam de băgare în seamă 🙂

 

DayDay – Downtown  O bijuterie de-a lor pe care o cântă de ceva prin concerte are acum și clip. Un shoegaze dream pop cu final halucianant psihedelic. A nu se asculta la volan ;).

Outstorm – Muza    Stonăreala de la Iași. Are kick, are melodie, are versuri în română. Are și un aer de old time Cargo băgat la 220V. O să aibă și album nou. Cândva :).

Balkan Taksim – Anadolka  Hop și al doilea single după ce primul,  Zalina, l-a impresionat pe Iggy Pop.  S-a ridicat stacheta și asteptările. Psychelctro de Balcani, unul dintre cele mai inovative sounduri din noul val. Habar n-am ce instrumente folosesc, dar unele sună hipnotic de bine. Nu m-am prins în ce limbă e piesa. Poate vă prindeți voi și-mi ziceți si mie 🙂

Mădălina Pavăl & Orchestra de Barockeri – Cântă-mi doina      Rămân în sfera Balcaniului cu fata care ne zice că oamenii se fac dor. De data asta cântă o doină. Habar n-am dacă e o reinterpretare a unui cântec popular, da’ nici nu contează.  Pentru prima oară la sacoșă, într-o versiune acompaniată de Orchestra de Barockeri, m-a încântat- da, ăsta e termenul- cu vocea ei.

 

 

by Andra Rotariu

   Îmi plac raritățile, au un anumit farmec. Așa, ca Second Wave Live | Control, concert bine-venit și meritat după o pauză de mai mult de un an a trupei.

   Îmi place și punctualitatea. Au anunțat startul la 22:00 și așa a fost. Fiind Brutus în Control, începutul ne-a prins cam pe toți la bar, dar ne-a luat ușor, soft, “cu preludiu” cum a zis foarte bine Andra lângă mine.

   Încep bine cu o piesă cu iz de Editors, intitulată Starting Over dacă am reținut bine. Se simte cum timiditatea se rupe și dispare când băieții sunt pe scenă. Continuă cu Lost Inside care a avut tot un început soft, foarte pe filmul meu și m-a trimis puțin cu gândul la When the sun goes down de la Arctic Monkeys.

   Pe la mijlocul concertului, cu sala aproape plină, ne anunță Daniel că vor lansa un EP în toamnă și continuă bine de tot pe un ritm Radiohead-ish cu Peculiar despre care a scris Răzvan în sacoșa #99 bis 🙂 Trebuie să recunosc că la Heavy Heart am surzit puțin din cauza tobei lui Radu date puțin prea tare și a strigătelor entuziasmate din sală. Nu dau nume.

   Începutul și finalul concertului fiind simetrice, ar fi fost nevoie de liniște și nu toți din public au simțit asta. Așa că, într-un mod foarte justificat, băieții s-au oprit, Daniel a ținut puțină morală și abia când s-au mai liniștit spiritele s-a terminat concertul cum trebuie.

   Și nu, nu este o fiță. Ar fi minunat dacă ne-am educa noi ca public și am veni frumos la evenimente la timp și ne-am purta discuțiile gălăgioase după concert, pe o terasă, ca să nu deranjăm artiștii și oamenii de lângă noi.

   Kudos Second Wave și ne vedem la lansarea EP-ului!